Putin leagă alegerile parlamentare din Rusia de războiul din Ucraina și cere populației să voteze

Rusia va organiza între 18 și 20 septembrie alegeri pentru toate cele 450 de mandate ale Dumei de Stat, camera inferioară a parlamentului federal. Scrutinul este primul pentru legislativul federal de la declanșarea invaziei la scară largă a Ucrainei, în februarie 2022. Președintele Vladimir Putin a folosit mesajul adresat alegătorilor înaintea scrutinului pentru a lega participarea la vot de susținerea militarilor ruși și de unitatea țării în contextul războiului.

Votul propriu-zis la nivel național nu a început încă. Alegerile se desfășoară de vineri, 18 septembrie, până duminică, 20 septembrie. Autoritățile ruse au organizat însă vot anticipat în anumite zone, invocând motive de securitate.

Rusia Unită încearcă să își păstreze controlul asupra Dumei

Toate cele 450 de mandate sunt acordate pentru cinci ani. Jumătate dintre deputați sunt aleși prin vot pe liste de partid la nivel federal, iar celelalte 225 de mandate sunt atribuite în circumscripții uninominale.

Partidul Rusia Unită, formațiunea care îl susține pe Vladimir Putin, deține în prezent 310 mandate și pornește în scrutin cu un avantaj important în sondajele publicate în Rusia. Un sondaj VTsIOM realizat la sfârșitul lunii august indica un sprijin de 37% pentru Rusia Unită și de 11,6% pentru Partidul Comunist. Pentru păstrarea majorității constituționale de două treimi sunt necesare cel puțin 300 de mandate.

Publicitate

Reuters descrie sistemul politic rus drept unul strict controlat, în condițiile în care principalele partide parlamentare susțin în linii generale politica Kremlinului în privința războiului din Ucraina. Partidul Comunist, LDPR, Rusia Justă și Oamenii Noi sunt așteptate să obțină din nou reprezentare în Dumă.

Candidații anti-război, puternic restrânși

Spațiul electoral pentru opoziția față de război s-a redus semnificativ înaintea scrutinului. Curtea Supremă a Rusiei a exclus partidul liberal Iabloko, singura formațiune politică înregistrată care se opune explicit războiului, de la participarea pe lista federală de partid. Un număr limitat de candidați Iabloko continuă să participe în circumscripțiile uninominale.

Alți politicieni de opoziție au fost eliminați din cursă după ce au fost desemnați de autorități drept „agenți străini”. Iabloko a fost afectat, de asemenea, de condamnarea unor membri importanți ai conducerii sale pentru declarații privind războiul. Kremlinul susține că restricțiile adoptate în perioada conflictului sunt necesare pentru protejarea securității și menținerea unității naționale.

Organizația independentă Golos, care monitorizase și criticase scrutinuri precedente, și-a încetat activitatea în 2025 după ani de presiuni din partea autorităților. Rusia nu a invitat observatori ai Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa pentru alegerile din 2026, iar OSCE a criticat această decizie și restrângerea progresivă a competiției politice. Autoritățile ruse resping criticile și susțin că procesul electoral respectă legislația națională.

Putin prezintă votul drept un mesaj de unitate în timpul războiului

Într-un discurs televizat adresat populației înaintea începerii scrutinului, Vladimir Putin a făcut referire directă la militarii ruși care luptă în Ucraina și a prezentat participarea electorală drept o demonstrație de solidaritate națională.

„Alegerea și voința voastră vor demonstra din nou că milioane de oameni sunt alături de soldații noștri”, a declarat Putin.

Președintele rus a afirmat că votul trebuie să demonstreze că populația rămâne unită în jurul unor „valori comune, al memoriei istorice și al iubirii pentru patrie” și că Rusia nu poate fi divizată sau intimidată din exterior. El a prezentat scrutinul și drept un răspuns colectiv adresat celor despre care Kremlinul susține că încearcă să slăbească Rusia, să îi împiedice dezvoltarea și să îi limiteze suveranitatea.

Mesajul electoral este transmis într-un moment în care sondajele indică o creștere a preocupărilor unei părți a populației față de consecințele războiului. Economia rusă se confruntă cu dobânzi ridicate, deficit de forță de muncă, sancțiuni occidentale și perturbări ale aprovizionării cu carburanți, amplificate de atacurile ucrainene asupra infrastructurii energetice. Reuters notează că autoritățile urmăresc inclusiv participarea la vot și comportamentul electoratului pentru a evalua nivelul de oboseală provocat de război.

Vot și în teritoriile ucrainene aflate sub control rusesc

Alegerile sunt organizate și în Crimeea, anexată de Rusia în 2014, precum și în zonele din regiunile Donețk, Luhansk, Zaporojie și Herson aflate sub controlul forțelor ruse. Aceste teritorii sunt recunoscute internațional ca parte a Ucrainei.

Scrutinul din 18–20 septembrie va stabili dacă Rusia Unită își păstrează inclusiv majoritatea constituțională din Dumă, într-un parlament care, pe durata războiului, a susținut în mod constant principalele inițiative legislative ale Kremlinului.