Noile reguli UE privind invertoarele chinezești pot afecta proiectele de energie regenerabilă din Europa Centrală și de Est
Noile reguli introduse de Uniunea Europeană pentru limitarea utilizării invertoarelor produse în China ar putea avea efecte majore asupra dezvoltării proiectelor de energie regenerabilă din România și din alte țări din Europa Centrală și de Est. Companiile din domeniu avertizează că măsurile riscă să provoace întârzieri și costuri suplimentare, potrivit unei analize Wood Mackenzie citate de Reuters.
Uniunea Europeană încearcă să diminueze dependența de China în sectoarele considerate strategice, însă tranziția către energia verde continuă să fie susținută într-o mare măsură de componente fabricate în Asia.
În luna mai, Comisia Europeană a decis că proiectele care beneficiază de finanțare europeană nu vor putea folosi invertoare provenite din state considerate cu risc ridicat, printre care se află și China. Oficialii europeni au motivat decizia prin necesitatea consolidării securității infrastructurii energetice.
Invertoarele reprezintă o componentă-cheie pentru instalațiile solare, sistemele eoliene și soluțiile de stocare a energiei, iar producătorii chinezi acoperă aproximativ 70% din cererea europeană.
Într-o scrisoare transmisă pe 7 iulie președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, 36 de companii și investitori din sectorul energetic susțin că noile restricții vor afecta în special țările din Europa Centrală și de Est, unde multe proiecte regenerabile depind de finanțări publice.
Potrivit semnatarilor, măsura riscă „să încetinească, iar în unele piețe chiar să oprească tranziția energetică în întreaga regiune”.
Aceștia avertizează că industria europeană nu are, în acest moment, capacitatea necesară pentru a înlocui rapid invertoarele chinezești. În aceste condiții, proiectele ar putea deveni mai scumpe, iar termenele de finalizare ar putea fi amânate.
În plus, lipsa unor detalii clare despre modul în care vor fi aplicate restricțiile a început deja să influențeze deciziile privind finanțarea unor investiții.
Conform estimărilor Wood Mackenzie, între 2026 și 2030, aproximativ 14% dintre proiectele solare și 12% dintre proiectele de stocare a energiei din Europa, care urmau să utilizeze invertoare fabricate în China, vor fi nevoite să identifice alți furnizori.
Analiza indică România, Cehia și Grecia drept statele cele mai expuse la impactul acestor schimbări, din cauza dependenței ridicate de aceste tehnologii și a ritmului accelerat al investițiilor în energie regenerabilă.
Reprezentanții companiilor din domeniu susțin că, în locul unei interdicții, Uniunea Europeană ar trebui să adopte reguli care să limiteze accesul de la distanță al producătorilor străini la echipamentele deja instalate în rețelele europene.
Invertoarele moderne pot fi controlate de producători pentru actualizări software, iar acest lucru a generat îngrijorări privind posibile riscuri de securitate.
Unii oficiali europeni consideră însă că astfel de măsuri nu ar fi suficiente pentru a elimina riscurile unor eventuale intervenții externe asupra infrastructurii energetice.
