Procesul care implică milioane de piese protejate folosite pentru antrenarea inteligenței artificiale în industria muzicală
O dispută juridică între industria muzicală și companiile care dezvoltă inteligență artificială vizează utilizarea a milioane de melodii protejate prin drepturi de autor pentru antrenarea sistemelor AI capabile să genereze muzică nouă.
Potrivit unei investigații realizate de jurnalistul Alex Reisner, dezvoltatorii unor modele de inteligență artificială au avut acces la baze de date uriașe care includ milioane de piese. Aceste colecții conțin atât fișiere muzicale, cât și liste extinse de linkuri către melodii disponibile pe platforme precum Spotify și YouTube, arată Il Post.
Analiza a identificat mai multe seturi de date utilizate pentru dezvoltarea tehnologiilor AI, unele dintre acestea conținând de la câteva sute de mii până la peste 12 milioane de melodii. Repertoriul acoperă aproape toate genurile muzicale, de la muzica pop și rock până la jazz, muzică clasică sau heavy metal.
Aceste baze de date au devenit o resursă esențială pentru companiile care dezvoltă sisteme capabile să compună melodii pornind de la simple instrucțiuni oferite de utilizatori. Tocmai această practică a atras însă criticile industriei muzicale.
Muzicienii, compozitorii și marile case de discuri susțin că operele lor au fost utilizate fără acord și fără o remunerație corespunzătoare. În opinia acestora, folosirea creațiilor protejate de drepturi de autor pentru antrenarea algoritmilor reprezintă o încălcare gravă a legislației privind proprietatea intelectuală.
Nemulțumirile sunt amplificate de faptul că unele dintre melodiile generate de inteligența artificială pot reproduce elemente stilistice sau structurale asemănătoare cu cele ale unor piese deja existente. Reprezentanții industriei consideră că succesul comercial al acestor platforme este construit pe munca artiștilor care nu beneficiază de niciun fel de compensație.
Conflictul s-a mutat deja în instanță. Din 2024, unele dintre cele mai mari case de discuri din lume, printre care Warner Music, Sony Music și Universal Music Group, au inițiat acțiuni judiciare împotriva unor platforme specializate în generarea muzicii cu ajutorul inteligenței artificiale, inclusiv Suno și Udio.
Reclamanții susțin că zeci de mii de melodii au fost folosite fără licență pentru dezvoltarea algoritmilor și solicită despăgubiri semnificative, precum și limitarea utilizării materialelor protejate de copyright.
La rândul lor, companiile din domeniul inteligenței artificiale se apără invocând principiul american al „fair use”, potrivit căruia anumite utilizări ale operelor protejate pot fi considerate legale atunci când au un caracter transformator și servesc unor scopuri diferite de cele originale.
Popularitatea instrumentelor de creare muzicală bazate pe inteligență artificială a crescut rapid în ultimii ani. Costurile reduse și accesibilitatea acestor servicii permit utilizatorilor să genereze sute sau chiar mii de melodii în fiecare lună.
Efectele sunt deja vizibile pe marile platforme de streaming. Spotify a eliminat în trecut zeci de milioane de piese generate automat, în timp ce platforma franceză Deezer a anunțat că aproape jumătate dintre fișierele încărcate zilnic sunt realizate cu ajutorul inteligenței artificiale.
În paralel, marile companii tehnologice continuă să investească în astfel de instrumente. Google dezvoltă funcții de creare muzicală integrate în propriile servicii, iar YouTube oferă creatorilor acces la coloane sonore generate automat.
