Documentul de 120 de pagini, depus în Parlament la 15 octombrie, stabilește atât măsuri cu termene precise, cât și obiective a căror realizare depinde de resursele financiare disponibile. Direcțiile asumate sunt completate de declarațiile publice ale lui Luca Niculescu, care a insistat asupra necesității unui buget credibil pentru anul viitor, a stabilității fiscale și a protejării investițiilor și locurilor de muncă.
Cabinetul trebuie să obțină votul de încredere al Parlamentului, programat pentru marți, 20 octombrie, înainte de a putea pune în aplicare programul propus.
Rectificarea bugetară și bugetul pentru 2027, primele urgențe ale Executivului
Luca Niculescu a identificat rectificarea bugetară drept una dintre primele decizii pe care viitorul Guvern trebuie să le adopte. Premierul desemnat a avertizat că absența acesteia ar putea provoca dificultăți în efectuarea plăților către spitale, autorități locale și alte instituții publice.
Programul prevede realizarea rectificării în primele 30 de zile de la învestire și înainte de termenul legal de 30 noiembrie 2026. Necesitățile suplimentare de finanțare, în special cele din sănătate, asistență socială și cofinanțarea proiectelor europene, ar urma să fie acoperite prin realocări bugetare, fără majorarea deficitului.
A doua urgență este adoptarea bugetului pentru 2027 înainte de 31 decembrie 2026. Premierul desemnat a legat explicit această măsură de menținerea credibilității financiare a României, în perspectiva evaluărilor agențiilor internaționale de rating de la începutul anului viitor.
În declarațiile din 8 octombrie, Niculescu a inclus printre prioritățile sale respectarea traiectoriei fiscale asumate de România, îmbunătățirea colectării veniturilor bugetare și protejarea investițiilor și a locurilor de muncă.
Reducerea deficitului sub 3% din PIB până în 2030
Programul de guvernare menține angajamentele de consolidare fiscal-bugetară asumate de România în relația cu Uniunea Europeană.
Pentru 2026, documentul stabilește obiectivul închiderii anului cu un deficit de aproximativ 6% din PIB, conform metodologiei europene ESA. Pentru 2027, strategia fiscal-bugetară prevede o țintă de 5,2% din PIB, care urmează să fie definitivată pe baza prognozei economice de toamnă.
Traiectoria prezentată indică reducerea deficitului la 3,2% în 2029 și sub 3% în 2030.
Consolidarea bugetară ar urma să fie realizată prin eficientizarea cheltuielilor publice, reducerea risipei, îmbunătățirea colectării fiscale și combaterea evaziunii.
Programul prevede, de asemenea, un plafon de creștere a cheltuielilor nete de 4,6% în 2027, în conformitate cu recomandările europene.
O componentă importantă este reforma ANAF, care ar urma să utilizeze într-o măsură mai mare controalele bazate pe analiza de risc, să accelereze rambursările de TVA pentru contribuabilii corecți și să intensifice combaterea fraudei fiscale.
Executivul propune menținerea principiului cotei unice de impozitare. Totuși, acest angajament nu echivalează cu promisiunea că toate taxele vor rămâne neschimbate.
În declarațiile din 15 octombrie, Luca Niculescu a precizat că își dorește evitarea creșterii taxelor și impozitelor în 2027, dar a refuzat să formuleze o garanție înainte de finalizarea evaluărilor bugetare.
Eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri și stimularea investițiilor
Un angajament fiscal explicit al viitorului Cabinet este eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA) începând cu 1 ianuarie 2027.
Programul precizează că Executivul nu va promova acte normative care să amâne, să suspende sau să modifice eliminarea acestui impozit.
Luca Niculescu a susținut public măsura, argumentând că IMCA a afectat investițiile și competitivitatea companiilor.
În domeniul economic, Guvernul propune adoptarea unei Strategii Naționale de Competitivitate și instituirea unui Consiliu Național de Productivitate. Obiectivul declarat este dezvoltarea producției interne, reducerea dependenței de importuri și creșterea valorii adăugate în economia românească.
Programul include aplicarea schemelor de sprijin pentru clustere industriale, materii prime critice, cercetare, tehnologii avansate, industria de apărare, investiții regionale și întreprinderi mici și mijlocii.
Aceste instrumente sunt prevăzute în planul de relansare economică reglementat prin OUG 8/2026 și includ granturi, garanții, credite fiscale și bonificații de dobândă, în limitele plafoanelor bugetare aprobate.
Executivul urmărește inclusiv atragerea investițiilor în fabricarea bateriilor, panourilor fotovoltaice, turbinelor eoliene și autovehiculelor electrice, fără ca documentul să garanteze realizarea fiecărui proiect industrial.
Pensii indexate din 2027 și sprijin pentru persoanele vulnerabile
Programul de guvernare prevede reluarea indexării pensiilor începând cu anul 2027, pentru protejarea puterii de cumpărare a pensionarilor.
Documentul nu stabilește un procent general de majorare. Aplicarea măsurii este condiționată de fundamentarea costurilor, identificarea resurselor financiare și respectarea traiectoriei de reducere a deficitului și datoriei publice.
O altă prioritate este introducerea în bugetul pentru 2027 a unui pachet de solidaritate destinat persoanelor și familiilor afectate de creșterea prețurilor și a facturilor la energie.
Programul menționează explicit familiile cu cel puțin trei copii, familiile monoparentale, veteranii și persoanele cu dizabilități. Sprijinul ar urma să fie acordat în funcție de venituri și necesități, având caracter temporar.
Pentru piața muncii, Executivul propune aplicarea unui mecanism de actualizare a salariului minim într-un ciclu de 12 luni, pe baza indicatorilor economici și a consultărilor cu partenerii sociali.
În sectorul public, programul prevede elaborarea în 2027 a unui proiect pentru noua lege a salarizării, destinat corectării inechităților existente, fără asumarea unor majorări salariale uniforme.
Aceste măsuri sunt înscrise în programul oficial, dar valoarea concretă a sprijinului social și nivelul eventualelor ajustări vor depinde de deciziile bugetare ulterioare.
Reforma administrației: audit instituțional și reducerea birocrației
Reorganizarea administrației publice reprezintă una dintre componentele programului de guvernare.
În primele șase luni de mandat, Guvernul propune evaluarea ministerelor, agențiilor și instituțiilor subordonate, în funcție de atribuții, numărul angajaților, bugete, rezultate și suprapunerea competențelor.
Documentul precizează că dimensionarea personalului nu ar urma să fie realizată prin reduceri procentuale uniforme, ci pe baza volumului de activitate și a necesităților fiecărei instituții.
La nivel local, programul propune dezvoltarea consorțiilor administrative și stimularea comasării voluntare a unităților administrativ-teritoriale. Sunt identificate 429 de unități administrativ-teritoriale cu cel mult 1.500 de locuitori care ar putea beneficia prioritar de stimulente investiționale în cazul unor fuziuni voluntare.
Digitalizarea constituie o direcție distinctă. Executivul urmărește interconectarea bazelor de date publice, extinderea serviciilor electronice și reducerea documentelor solicitate repetat cetățenilor.
În relația cu mediul economic, sunt stabilite obiective de reducere cu minimum 25% a sarcinilor administrative și cu cel puțin 30% a termenelor de autorizare, raportat la nivelul de referință măsurat la începutul mandatului. Acestea reprezintă ținte ale reformei, nu rezultate deja obținute.
Energia: 5.800 MW de capacități noi și gazele din Marea Neagră
Programul de guvernare acordă prioritate extinderii producției interne de energie și reducerii dependenței de importuri.
Guvernul propune punerea în funcțiune a aproximativ 5.800 MW de capacități noi până la sfârșitul anului 2027. Dintre acestea, circa 3.600 MW ar urma să provină din surse regenerabile, iar aproximativ 2.200 MW din centrale pe gaze naturale, în principal de la Mintia și Iernut.
În paralel, documentul stabilește dezvoltarea capacităților de stocare a energiei și modernizarea rețelelor de transport și distribuție.
Un obiectiv strategic este valorificarea gazelor naturale din proiectul Neptun Deep, din Marea Neagră. Programul indică primul semestru al anului 2027 pentru începerea producției și un volum de aproximativ opt miliarde de metri cubi anual la atingerea nivelului de producție stabilizat.
Guvernul propune utilizarea noilor resurse pentru securitatea aprovizionării, producerea energiei electrice, industria petrochimică și fabricarea îngrășămintelor, cu exportarea surplusului.
În domeniul energiei nucleare, sunt asumate continuarea retehnologizării Unității 1 de la Cernavodă și pregătirea structurii de finanțare pentru Unitățile 3 și 4.
Documentul prevede și reducerea cu 30% a duratei medii de racordare la rețelele energetice.
Aceste obiective sunt incluse în programul Executivului, însă punerea lor în aplicare depinde de stadiul proiectelor, finanțare, autorizări și capacitatea de execuție.
Infrastructura: peste 2.000 de kilometri de autostrăzi și drumuri expres până în 2028
În domeniul transporturilor, Guvernul își asumă continuarea marilor proiecte de infrastructură rutieră și feroviară.
Pentru sfârșitul anului 2026, programul stabilește obiectivul deschiderii circulației pe aproximativ 185 de kilometri de autostradă și drum expres, inclusiv pe secțiuni din A7, A0 Nord, A3, A1 și drumul expres Brăila–Galați.
Până în 2028, Executivul propune depășirea pragului de 2.000 de kilometri de autostrăzi și drumuri expres, prin avansarea lucrărilor pe principalele coridoare rutiere.
Programul menționează explicit Autostrada Sibiu–Pitești, Autostrada Bucureștiului, Autostrada Moldovei și Autostrada Unirii.
Pentru proiectele care nu mai pot beneficia de finanțare prin PNRR, Guvernul propune continuarea lucrărilor din alte surse, inclusiv fonduri europene, împrumuturi de la Banca Europeană de Investiții și bugetul național.
În sectorul feroviar, sunt prevăzute modernizarea infrastructurii, creșterea vitezelor comerciale și dezvoltarea conexiunilor logistice.
Programul acordă prioritate finalizării șantierelor aflate deja în execuție, înaintea inițierii unor noi proiecte majore.
Sănătate și educație: investiții în spitale, prevenție și reducerea abandonului școlar
În sănătate, programul propune dezvoltarea medicinei de familie, serviciilor ambulatorii și programelor de prevenție, pentru reducerea presiunii asupra spitalelor.
Sunt prevăzute continuarea investițiilor în spitalele regionale de la Iași, Cluj-Napoca și Craiova, precum și dezvoltarea centrelor pentru tratarea marilor arși.
Executivul urmărește extinderea programelor de screening, digitalizarea serviciilor medicale și operaționalizarea sistemelor informatice destinate pacienților și furnizorilor de servicii de sănătate.
În educație, Guvernul propune extinderea etapizată a programului „Masă sănătoasă”, cu prioritate pentru comunitățile vulnerabile și mediul rural.
Documentul stabilește drept obiectiv generalizarea programului în anul școlar 2029–2030.
Este prevăzută și extinderea programului „Școală după școală”, cu un cadru legal care să permită organizarea activităților între orele 08:00 și 17:00.
O altă măsură asumată este dezvoltarea unui sistem informatic integrat al educației până în 2029, care să includă catalogul electronic, evidența elevilor și personalului și digitalizarea examenelor.
Pentru finanțarea educației, programul stabilește obiective de creștere graduală a resurselor alocate, în limitele cadrului fiscal-bugetar.
Apărarea națională: creșterea cheltuielilor la 5% din PIB până în 2035
În domeniul apărării, programul reafirmă angajamentul României de a crește gradual cheltuielile și investițiile pentru apărare la 5% din PIB până în 2035, conform cadrului convenit în NATO.
Din această țintă, 3,5% din PIB ar urma să reprezinte cheltuieli de apărare de bază, iar 1,5% cheltuieli conexe și investiții cu impact asupra securității.
Guvernul propune stabilirea unui calendar anual pentru creșterea finanțării, corelat cu programele de înzestrare și cu obiectivele de consolidare fiscală.
Prioritățile militare identificate includ apărarea antiaeriană și antirachetă, capabilitățile navale, sistemele fără pilot și dezvoltarea stocurilor de muniții.
Documentul prevede actualizarea Programului Armata României 2040 și consolidarea industriei naționale de apărare prin cooperare industrială, transfer tehnologic și participare la programe europene.
O componentă importantă este utilizarea instrumentului european SAFE pentru investiții în industria de apărare și infrastructura cu utilizare duală.
În plan strategic, programul reafirmă consolidarea prezenței aliate pe Flancul Estic și întărirea securității în regiunea Mării Negre.
Politica externă: aderarea la OCDE, relația cu SUA și consolidarea poziției României în UE
Programul de guvernare menține Uniunea Europeană, NATO și Parteneriatul Strategic cu Statele Unite drept principalele repere ale politicii externe românești.
Un obiectiv explicit este finalizarea procesului de aderare la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).
Potrivit documentului depus în Parlament, România obținuse 24 dintre cele 25 de avize formale necesare aderării. Guvernul propune continuarea demersurilor diplomatice și instituționale pentru încheierea etapelor rămase.
În relația cu Uniunea Europeană, prioritățile includ negocierea viitorului Cadru Financiar Multianual 2028–2034, competitivitatea industrială, securitatea economică, energia, extinderea Uniunii și dezvoltarea infrastructurii de transport și apărare.
Executivul urmărește consolidarea capacității României de a-și coordona pozițiile în instituțiile europene și de a construi alianțe în jurul dosarelor de interes strategic.
Parteneriatul cu Statele Unite rămâne o direcție centrală, cu accent pe cooperarea în securitate, apărare, energie și investiții.
Republica Moldova este identificată drept prioritate strategică distinctă. Programul prevede continuarea sprijinului pentru integrarea sa europeană și dezvoltarea proiectelor bilaterale de interconectare.
În privința Ucrainei, Guvernul propune menținerea sprijinului pentru suveranitatea și integritatea teritorială a statului ucrainean, în coordonare cu partenerii europeni și aliații NATO.
Programul include și dezvoltarea diplomației economice, prin promovarea exporturilor, atragerea investițiilor și sprijinirea participării companiilor românești la proiecte internaționale.
Fondurile europene și implementarea programului: angajamente supuse constrângerilor bugetare
O componentă transversală a programului o reprezintă utilizarea fondurilor europene pentru finanțarea investițiilor și reducerea presiunii asupra bugetului național.
Guvernul propune finalizarea obligațiilor aferente PNRR, accelerarea absorbției fondurilor din politica de coeziune 2021–2027 și pregătirea proiectelor pentru viitorul exercițiu financiar european.
Documentul acordă prioritate investițiilor de mare anvergură în transporturi, energie, sănătate, educație, digitalizare și infrastructură strategică, în locul dispersării finanțărilor în proiecte cu impact economic limitat.
Programul prevede evaluarea periodică, cel puțin lunară, a stadiului măsurilor asumate.
În același timp, Executivul precizează că măsurile cu impact bugetar vor fi introduse în bugetele anuale numai după fundamentarea costurilor și identificarea surselor de finanțare.
Această condiție este esențială pentru interpretarea angajamentelor privind pensiile, salariile, programele sociale și investițiile publice. Deși sunt incluse în programul de guvernare, unele măsuri nu au încă valori definitive, calendare complete de implementare sau finanțări individualizate.
Prioritățile imediate sunt, în schimb, formulate cu termene precise: rectificarea bugetară în primele 30 de zile de mandat și adoptarea bugetului pentru 2027 înainte de încheierea anului.
Programul Guvernului Luca Niculescu combină astfel măsuri urgente pentru funcționarea statului cu obiective economice și strategice multianuale. Aplicarea acestora va depinde de obținerea votului de încredere al Parlamentului, de adoptarea cadrului legislativ necesar și de disponibilitatea resurselor bugetare.
Citește și
Guvernul Luca Niculescu intră în linie dreaptă pentru învestire. Marți, votul decisiv în Parlament
