Poziția prim-ministrului Vasile Tofan și sprijinul public
Republica Moldova are un nou prim-ministru, Vasile Tofan, care a preluat funcția pe 22 iulie și a vizitat rapid București. Tema unirii cu România continuă să fie discutată, iar Tofan afirmă că această posibilitate nu trebuie considerată un „plan B”. Moscova avertizează însă că o unire ar produce schimbări geopolitice majore în regiune.
Vasile Tofan a evitat să spună direct cum ar vota la un eventual referendum privind unirea cu România, precizând că sprijinul pentru această idee se apropie acum de 40%. El a subliniat că doar cetățenii celor două țări pot decide acest subiect. În prezent, spune Tofan, prioritatea comună rămâne aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Decizia privind unirea, a adăugat el, trebuie luată exclusiv pe cale democratică.
Polemica președintei Maia Sandu și opinia societății
Președinta Maia Sandu a intrat recent în polemică pe tema unirii, acuzând un „agent al Moscovei” că vrea să discrediteze ideea. Sondajele arată un sprijin în creștere, dar tabăra pro-unire rămâne minoritară. Mulți cetățeni ai Republicii Moldova susțin integrarea europeană fără să o lege de unire. În România, susținerea pentru reunificare este semnificativ mai ridicată decât la Chișinău.
Contextul istoric și politic al identității moldovenești
Analistul Anatol Țăranu spune că identitatea moldovenească actuală are rădăcini istorice complexe. Perioada sovietică a consolidat, în opinia sa, o identitate separată de cea română. Țăranu avertizează că unirea necesită pregătire politică serioasă, nu doar emoție. Războiul din Ucraina a schimbat radical contextul de securitate al Republicii Moldova.
Uniunea Europeană a accelerat, în paralel, integrarea statelor din Parteneriatul Estic. Pentru Chișinău, aderarea la UE a devenit și o garanție de securitate.
Avertismentele Moscovei și situația regiunilor separatiste
Rusia rămâne principalul obstacol declarat împotriva oricărui scenariu de unire. Purtătoarea de cuvânt Maria Zaharova a declarat că Republica Moldova „ar înceta să mai existe” în cazul unirii. Ea a adăugat că numele țării ar dispărea treptat din uzul oficial și că unirea ar însemna lichidarea statului moldovean.
Moscova acordă atenție specială regiunilor Transnistria și Găgăuzia, regiuni cu statut special, prezentate de Moscova drept opuse ideii de unire. În Transnistria sunt încă staționați soldați ruși, sub pretextul menținerii păcii, iar regiunea funcționează practic separat de restul Republicii Moldova încă din 1992.
Rezultatele recensământului din 2024
Recensământul din 2024 arată schimbări demografice importante în Republica Moldova. Peste 31% dintre cetățeni au declarat limba română drept limbă maternă, o creștere de peste 8 puncte procentuale față de recensământul din 2014. În schimb, cei care au declarat „limba moldovenească” au scăzut sub 50%.
Populația totală a țării a scăzut cu aproape 14% în zece ani, de la 2,7 milioane în 2014 la 2,4 milioane în 2024. Proporția celor care s-au declarat etnici moldoveni a urcat la 77,2%, iar cei care s-au declarat români au ajuns la aproape 8% din populație. Comunitățile ucraineană, găgăuză și rusă au scăzut ca pondere.
