PL-x 565/2025 a intrat în centrul unei controverse publice. Printre contestatari se află și deputata de Timiș Codruța Corcheș care a criticat proiectul legislativ ce completează Legea nr. 51/1991 privind securitatea națională a României, acuzând riscul extinderii prelucrării datelor personale de către structurile cu atribuții în domeniul securității naționale.

Potrivit fișei legislative publicate de Camera Deputaților, propunerea legislativă PL-x 565/2025 vizează completarea Legii nr. 51/1991 privind securitatea națională a României și se află în prezent la Senat, după etapa Camerei Deputaților.

Codruța Corcheș a susținut că proiectul a trecut „sub fumigena moțiunii” de prima Cameră sesizată și că urmează să intre în dezbaterea Senatului, Cameră decizională. Deputata afirmă că legea ar viza „colectarea și prelucrarea datelor personale, fără consimțământ, a fiecărui cetățean român de către serviciile secrete”.

„Sub fumigena moțiunii PLX 565 per 2025 a trecut tacit de prima cameră sesizată, Camera Deputaților. Acum urmează camera decizională a Senatului, urmează dezbaterile în comisii parlamentare și apoi va ajunge la vot în plen. Ce vizează, de fapt, această lege? Vizează colectarea și prelucrare a datelor personale, fără consimțământ, a fiecărui cetățean român de către serviciile secrete. Dumneavoastră sunteți de acord cu această lege? Aștept părerile dumneavoastră în comentarii referitoare la această situație și ce credeți că se poate întâmpla dacă această propunere devine lege. Dacă nu sunteți de acord, vă îndemn pe fiecare dintre dumneavoastră să mergeți la ușa parlamentarului pe care ați pus ștampila în 2024 și în care v-ați pus încrederea și să-i cereți să voteze pentru respingerea acestui proiect”, a transmis Codruța Corcheș pe rețelele sociale.

Ce prevede proiectul privind datele personale

Potrivit informațiilor publicate de AGERPRES, proiectul prevede că, în situații de amenințări la adresa securității naționale, organele cu atribuții în domeniul securității naționale pot crea, dezvolta, administra și utiliza baze de date, sisteme informatice și de comunicații, aplicații și alte resurse online, „în condițiile legii”.

Aceeași sursă notează că, pentru asigurarea securității naționale, autoritățile cu atribuții în domeniu pot prelucra, prin mijloace automate și neautomate, date cu caracter personal care fac parte dintr-un sistem de evidență sau sunt destinate să fie incluse într-un asemenea sistem.

Acesta este punctul sensibil al proiectului. Pe de o parte, inițiativa este prezentată ca o completare a cadrului legislativ în materie de securitate națională și protecție a datelor. Pe de altă parte, formulările privind bazele de date, sistemele informatice, aplicațiile și prelucrarea automată a datelor au generat temeri legate de extinderea capacității statului de a colecta și analiza informații personale.

Legea nr. 51/1991 definește securitatea națională ca stare de legalitate, echilibru și stabilitate necesară existenței statului român, menținerii ordinii de drept și exercitării neîngrădite a drepturilor și libertăților fundamentale. Portalul Legislativ arată că legea actuală include deja cadrul general privind amenințările la adresa securității naționale și atribuțiile instituțiilor competente.

Între avertisment politic și formulare juridică

Declarația Codruței Corcheș exprimă o îngrijorare politică legitimă privind protecția vieții private și controlul democratic asupra instituțiilor cu atribuții de securitate.

Textul aflat în dezbatere nu afirmă explicit că datele tuturor cetățenilor vor fi colectate în masă. Riscul semnalat de criticii proiectului ține mai ales de lărgimea formulărilor, de posibilitatea prelucrării automate a datelor și de necesitatea unor garanții clare privind controlul, proporționalitatea și limitele intervenției statului.

Într-o democrație liberală, securitatea națională și protecția datelor personale nu pot fi tratate ca obiective opuse, dar nici nu pot fi amestecate într-un cadru legislativ insuficient de precis. Orice extindere a instrumentelor digitale ale statului trebuie însoțită de garanții explicite, mecanisme de control independent și delimitări clare privind scopul, durata, accesul și utilizarea datelor.

Parlamentul trebuie să clarifice dacă PL-x 565/2025 oferă suficiente garanții împotriva abuzurilor sau dacă, dimpotrivă, creează un cadru prea larg pentru prelucrarea datelor personale în numele securității naționale.

Miza dezbaterii de la Senat nu este doar tehnică. Ea privește raportul dintre stat, cetățean și infrastructura digitală a securității naționale. În forma actuală a controversei, întrebarea esențială nu este dacă România are nevoie de instrumente moderne pentru apărarea securității naționale, ci dacă aceste instrumente sunt definite suficient de strict pentru a nu afecta nejustificat drepturile fundamentale.

Citește și: