Patru companii majore cer oprirea extinderii sistemului european de taxare a carbonului din cauza costurilor nesustenabile
Patru dintre cele mai importante companii industriale din Europa au solicitat oprirea imediată a extinderii Sistemului European de Comercializare a Certificatelor de Emisii (ETS), susținând că principala politică climatică a Uniunii Europene pune în pericol competitivitatea industriei europene.
Producătorii de oțel ArcelorMittal, ThyssenKrupp și Voestalpine, alături de gigantul chimic BASF, au transmis o scrisoare președintelui Consiliului European, António Costa, înaintea summitului liderilor europeni programat la Bruxelles. Documentul, obținut de publicația Politico, solicită măsuri urgente pentru limitarea costurilor generate de ETS.
Semnatarii scrisorii susțin că sistemul european de taxare a emisiilor de carbon exercită o presiune majoră asupra industriei. „Este nevoie de acțiuni imediate pentru a opri escaladarea costurilor legate de ETS și pentru a evita noi daune aduse bazei industriale a Europei”, se arată în document.
Companiile afirmă că schema actuală nu mai reflectă realitățile economice globale și critică faptul că Uniunea Europeană continuă să majoreze costurile asociate emisiilor de carbon într-un moment în care competitorii internaționali nu sunt supuși unor obligații similare. „Europa acționează practic de una singură prin impunerea unor costuri ale carbonului în creștere rapidă unei industrii care se confruntă deja cu dezavantaje structurale, precum prețurile mai mari la energie și costurile de reglementare”, au transmis reprezentanții companiilor.
Sistemul ETS funcționează din 2005 și este considerat principalul instrument al Uniunii Europene pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Acesta stabilește plafoane de emisii pentru industriile cu impact ridicat asupra mediului, precum siderurgia, cimentul, industria chimică și producția de energie. Companiile trebuie să dețină certificate pentru fiecare tonă de dioxid de carbon emisă, iar numărul acestor certificate scade treptat în timp. Conform planurilor actuale ale UE, alocările gratuite de certificate vor fi eliminate complet până în 2040.
În prezent, prețul certificatelor de carbon din cadrul ETS se situează în jurul valorii de 75 de euro pentru fiecare tonă de CO₂, ceea ce face ca sistemul european să fie unul dintre cele mai costisitoare mecanisme de acest tip la nivel mondial.
Cele patru companii solicită revizuirea completă a ETS în cadrul evaluării pe care Comisia Europeană urmează să o publice la mijlocul lunii iulie. Unul dintre principalele puncte criticate este Mecanismul de Ajustare la Frontieră a Carbonului (CBAM), instrumentul prin care UE taxează importurile provenite din state care nu aplică reguli similare privind emisiile. Potrivit industriei, mecanismul actual este prea limitat pentru a compensa diferențele de competitivitate față de producătorii din afara Uniunii.
„Este necesară o intervenție decisivă pentru a opri creșterea costurilor ETS”, se arată în scrisoare. Companiile avertizează că, fără modificări rapide, sectoarele industriale europene riscă închideri de fabrici, relocări ale producției și concedieri.
Solicitările marilor grupuri industriale sunt contestate de organizații de mediu și de o parte a experților în politici climatice, care susțin că industriile siderurgică și chimică au beneficiat deja de un tratament favorabil din partea autorităților europene.
Potrivit unui raport intern al Comisiei Europene din luna mai, noile calcule privind alocarea certificatelor gratuite ar putea genera aproximativ 4 miliarde de euro în certificate suplimentare pentru industrie în perioada 2026-2030. Datele prezentate de organizația Carbon Market Watch arată că ArcelorMittal a primit în 2023 certificate gratuite evaluate la peste 3,8 miliarde de euro. În aceeași perioadă, ThyssenKrupp a beneficiat de aproximativ 1,8 miliarde de euro, iar Voestalpine de circa 795 de milioane de euro.
Organizația atrage atenția că ArcelorMittal continuă să genereze aproximativ o treime din emisiile sectorului siderurgic european, în pofida sprijinului primit prin alocările gratuite.
Intervenția celor patru companii reprezintă una dintre cele mai directe contestări ale politicilor climatice europene venite din partea marilor actori industriali. Demersul reflectă o dezbatere tot mai intensă privind impactul economic al obiectivului de neutralitate climatică al Uniunii Europene și dificultățile întâmpinate de industriile energointensive în competiția cu producători din Statele Unite și China, unde reglementările privind emisiile sunt considerate mai puțin restrictive.
