Parlamentul European aprobă noile reguli privind plantele obținute prin tehnici genomice moderne
Parlamentul European a adoptat noile reguli referitoare la plantele dezvoltate prin tehnici genomice moderne (NGT), facilitând introducerea pe scară largă a unor culturi agricole mai rezistente la secetă, boli și dăunători.
Aceste prevederi, negociate provizoriu între Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene în decembrie 2022, modifică modul de evaluare și autorizare a plantelor obținute prin editare genetică, punând accent pe caracteristicile genetice finale și impactul lor, nu doar pe tehnologia folosită.
Noile tehnici genomice permit modificări precise ale ADN-ului plantelor fără a introduce gene provenite de la alte specii. Conform Comisiei Europene, aceste tehnologii „pot contribui la dezvoltarea unor plante mai rezistente la schimbările climatice, care necesită mai puține inputuri agricole și pot sprijini securitatea alimentară”.
Executivul european a subliniat că agricultura europeană are nevoie de instrumente suplimentare pentru a face față secetelor, temperaturilor extreme și noilor boli și dăunători. Regulamentul stabilește două categorii de plante obținute prin noile tehnici genomice. Prima, denumită NGT-1, include plante cu modificări genetice limitate, care ar putea apărea și prin metode convenționale de ameliorare, și care vor beneficia de un regim juridic simplificat, apropiat de cel al culturilor convenționale.
Cu toate acestea, Parlamentul European a introdus restricții clare: plantele create pentru toleranță la erbicide sau pentru producerea de substanțe insecticide nu pot fi încadrate în categoria NGT-1. A doua categorie, NGT-2, cuprinde plante cu modificări genetice mai complexe, supuse în continuare procedurilor stricte aplicate organismelor modificate genetic, inclusiv evaluărilor de risc și proceselor de autorizare înainte de comercializare.
În afara Uniunii Europene există deja numeroase produse dezvoltate prin tehnici genomice moderne, printre care grâu cu conținut redus de gluten, cartofi cu rezistență crescută la agenți patogeni, porumb tolerant la secetă, tomate cu termen de păstrare mai lung și plante cu rezistență sporită la boli fungice.
Susținătorii tehnologiei susțin că astfel de culturi pot reduce pierderile agricole și limita utilizarea pesticidelor. Legislația prevede măsuri speciale de transparență: soiurile care conțin plante NGT-1 vor fi înregistrate într-o bază de date publică europeană, iar semințele și materialul de reproducere vor fi etichetate corespunzător pentru a informa fermierii.
Pentru plantele NGT-2, obligațiile privind trasabilitatea și etichetarea vor rămâne obligatorii pe întregul lanț de producție și distribuție. Statele membre vor putea restricționa sau interzice cultivarea plantelor NGT-2 pe teritoriul lor chiar dacă acestea primesc autorizare europeană.
Un subiect sensibil în negocierile europene a fost relația dintre noile tehnici genomice și agricultura ecologică. Textul adoptat interzice utilizarea plantelor NGT în producția ecologică, dar recunoaște că în practică pot apărea contaminări accidentale sau prezența tehnic inevitabilă a unor plante NGT-1. În aceste cazuri, detectarea unor astfel de urme nu va reprezenta automat o încălcare a normelor privind agricultura ecologică.
Comisia Europeană va analiza impactul noii legislații asupra sectorului ecologic și va evalua eventualele dificultăți administrative, economice sau comerciale. În ceea ce privește proprietatea intelectuală, noile reguli permit brevetarea unor inovații obținute prin tehnici genomice, dar nu a caracteristicilor genetice naturale sau rezultate prin procese biologice convenționale.
Parlamentul European a introdus măsuri pentru a limita concentrarea excesivă a pieței și pentru a proteja accesul fermierilor la semințe, urmărind să evite controlul exclusiv al noilor tehnologii de către un număr redus de companii și să asigure drepturi fermierilor asupra materialului de reproducere utilizat.
Raportoarea dosarului, eurodeputata Jessica Polfjärd, a descris votul ca „o victorie istorică pentru fermierii Europei și pentru viitorul Europei” și a afirmat că noile reguli „vor stimula inovația, vor consolida competitivitatea agriculturii europene și vor contribui la securitatea alimentară într-o perioadă marcată de schimbări climatice și presiuni economice”.
Comisia Europeană a susținut că noile tehnici genomice „pot contribui la sisteme alimentare mai sustenabile și mai reziliente”. În același timp, organizațiile de mediu și o parte a sectorului ecologic au solicitat menținerea unor controale stricte, argumentând necesitatea monitorizării efectelor pe termen lung și a transparenței pentru consumatori.
Regulamentul va intra în vigoare la 20 de zile după publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, însă aplicarea efectivă a prevederilor va începe după o perioadă de doi ani, timp în care statele membre, autoritățile de reglementare și sectorul agricol trebuie să se adapteze noului cadru legislativ.
Votul reprezintă un moment de referință pentru agricultura europeană, care ar putea beneficia în următorii ani de o nouă generație de culturi adaptate la provocările climatice și economice.
