OMS pregătește un ghid pentru gestionarea primului focar de hantavirus pe o navă de croazieră
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) elaborează un set de recomandări pentru gestionarea primului focar de hantavirus raportat pe o navă de croazieră, unde trei persoane au murit, iar zeci de pasageri sunt monitorizați.
Experții OMS lucrează în regim de urgență la un ghid de măsuri pentru situația de la bordul navei, care se îndreaptă spre Tenerife, unde este așteptată să sosească duminică.
La sosire, aproximativ 150 de pasageri vor fi evaluați. Datele disponibile indică trei decese și cel puțin opt cazuri suspecte sau confirmate. Operatorul navei a transmis că, în prezent, niciun pasager nu prezintă simptome.
Acest focar este considerat primul de hantavirus raportat pe o navă de croazieră, motiv pentru care specialiștii spun că este nevoie de ajustarea procedurilor standard de sănătate publică.
Mai mulți experți și foști oficiali OMS consideră că măsurile clasice, precum izolarea cazurilor și monitorizarea contacților, pot fi aplicate eficient în acest caz.
Autoritățile sanitare analizează experiența unui focar anterior din Argentina, desfășurat în perioada 2018–2019, cauzat de același tip de virus.
„Dacă urmăm măsurile de sănătate publică și lecțiile învățate din Argentina, putem întrerupe acest lanț de transmitere. Nu este necesar ca situația să devină o epidemie de amploare”, a declarat Abdi Rahman Mahamud, director în cadrul OMS.
În acel episod, 34 de persoane au fost infectate, iar 11 au murit. Studiile au arătat că virusul se transmite în special prin contact apropiat și prelungit, în general atunci când pacientul este deja simptomatic.
Specialiștii avertizează că virusul are o perioadă de incubație extinsă, care poate ajunge până la 42 de zile. Din acest motiv, unele persoane expuse ar putea fi nevoite să își verifice zilnic temperatura și să raporteze orice simptom.
Anais Legand, expert OMS, a spus că autoritățile ar putea solicita menținerea unui contact regulat cu persoanele aflate în monitorizare și oferirea unor linii telefonice dedicate pentru raportarea simptomelor.
Evaluarea riscului se face în funcție de interacțiunile avute cu persoanele infectate. Pasagerii sunt împărțiți în categorii de risc, iar anchetele epidemiologice vizează inclusiv persoanele care au părăsit deja nava.
Experții au declarat că identificarea rapidă a contacților rămâne o componentă esențială în limitarea răspândirii.
Gustavo Palacios, profesor la Icahn School of Medicine at Mount Sinai, implicat în analiza focarului din Argentina, a explicat eficiența măsurilor de bază.
„Am învățat, în esență, că odată ce implementezi măsuri simple de distanțare socială — de bază, precum să rămâi acasă atunci când nu te simți bine — circulația virusului scade, iar focarul se stinge”, a spus acesta.
Guvernul britanic a anunțat că își va repatria cetățenii printr-un zbor special, organizat în condiții stricte de control al infecției. După sosire, aceștia vor intra în izolare pentru 45 de zile și vor fi testați conform protocoalelor.
Krutika Kuppalli, profesor asociat la University of Texas Southwestern Medical Center, a spus că principiile de intervenție nu diferă de alte boli infecțioase.
„Este același principiu ca în cazul rujeolei sau Ebola. Trasarea contacților nu se schimbă”, a declarat aceasta.
Organizația Mondială a Sănătății a transmis că lucrează în continuare la definitivarea recomandărilor oficiale.
Acestea vor ghida autoritățile naționale în gestionarea cazurilor după debarcarea pasagerilor și în prevenirea extinderii focarului.
