România susține menținerea unui buget european ambițios pentru perioada 2028–2034, cu finanțări consistente pentru coeziune și agricultură, într-un moment în care șase dintre principalii contributori neți ai Uniunii Europene cer reducerea cu sute de miliarde de euro a propunerii înaintate de Comisia Europeană.
Germania, Țările de Jos, Danemarca, Austria, Finlanda și Suedia au adoptat o poziție comună prin care solicită diminuarea proiectului de aproape 2.000 de miliarde de euro prezentat de Comisie pentru următorul cadru financiar multianual. Cele șase state cer ca reducerile să fie distribuite între domeniile de cheltuieli și resping recurgerea la noi împrumuturi comune ale UE.
Germania propusese anterior o reducere de aproximativ 400 de miliarde de euro, considerând că dimensiunea actuală a proiectului nu este sustenabilă pentru bugetele naționale. Cele șase guverne susțin, în același timp, o concentrare mai mare a resurselor asupra apărării, competitivității, migrației și autonomiei strategice europene.
România vrea fonduri consistente pentru coeziune și agricultură
Poziția Bucureștiului este diferită. Președintele Nicușor Dan a declarat, după întâlnirea din 3 septembrie cu președintele Consiliului European, António Costa, că România susține un buget european „ambițios”, cu alocări importante pentru politica de coeziune și Politica Agricolă Comună.
„Ne dorim sume consistente pentru capitolul de coeziune și capitolul de agricultură”, a declarat Nicușor Dan, adăugând că România este interesată și de pilonul destinat competitivității și de reducerea decalajelor dintre economiile europene.
România și-a coordonat o mare parte din poziție în cadrul grupului „Prietenii Coeziunii”. Declarația comună din mai 2026 a fost semnată de 15 state membre: Bulgaria, Cehia, Croația, Estonia, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia și Spania.
Grupul cere finanțări suficiente pentru coeziune, agricultură și pescuit și avertizează că, în propunerea actuală a Comisiei, aceste politici ar suporta reduceri în termeni reali, în pofida creșterii dimensiunii totale a bugetului european.
Aproape 2.000 de miliarde de euro pentru perioada 2028–2034
Comisia Europeană a propus pentru viitorul cadru financiar multianual aproape 2.000 de miliarde de euro, echivalentul a aproximativ 1,26% din venitul național brut al UE în perioada 2028–2034.
Noua arhitectură bugetară ar reuni, pentru prima dată, fondurile pentru coeziune, agricultură, pescuit, migrație și securitate în planuri naționale și regionale integrate. Aproape jumătate din bugetul propus ar reveni capitolului care include coeziunea economică și socială, agricultura, dezvoltarea rurală, securitatea și prosperitatea.
În paralel, UE intenționează să acorde o pondere mai mare finanțărilor pentru apărare, competitivitate industrială, cercetare, inovare și securitate.
Bruxelles-ul caută noi surse de venit
Disputa privind cheltuielile este dublată de negocierile asupra modului în care va fi finanțat bugetul.
Comisia a propus cinci noi resurse proprii: venituri din sistemul european de comercializare a certificatelor de emisii ETS, mecanismul CBAM aplicat importurilor cu emisii ridicate de carbon, o contribuție bazată pe cantitatea de deșeuri electronice necolectate, o resursă bazată pe accizele la tutun și o contribuție anuală pentru companiile cu afaceri de peste 100 de milioane de euro în UE.
Cele cinci mecanisme, împreună cu ajustările resurselor existente, sunt estimate de Comisie să genereze aproximativ 58,5 miliarde de euro anual, nu 66 de miliarde de euro. Banii ar urma să reducă presiunea asupra contribuțiilor naționale și să contribuie inclusiv la rambursarea împrumuturilor contractate prin NextGenerationEU.
António Costa vrea un acord până la sfârșitul anului
Președintele Consiliului European, António Costa, a început un tur al capitalelor europene pentru a identifica un compromis între cele 27 de state membre.
La București, Costa a declarat că viitorul buget trebuie să finanțeze apărarea, securitatea, competitivitatea și inovarea, dar să păstreze în același timp sprijinul pentru agricultură și coeziune. El a subliniat însă că aceste obiective trebuie realizate fără o creștere excesivă a contribuțiilor naționale.
Adoptarea cadrului financiar multianual necesită unanimitatea celor 27 de state membre și acordul Parlamentului European. António Costa și-a stabilit drept obiectiv obținerea unui compromis până la sfârșitul lui 2026, astfel încât noile programe europene să poată începe fără întreruperi la 1 ianuarie 2028.
