Numărul persoanelor strămutate intern din cauza dezastrelor climatice a crescut semnificativ
O analiză comandată de organizația Greenpeace și realizată de specialiștii de la Universitatea din Hamburg evidențiază o creștere alarmantă a persoanelor strămutate intern în 2025 din cauza dezastrelor naturale.
Datele publicate indică că 13,6 milioane de oameni au fost nevoiți să își părăsească locuințele în interiorul propriilor țări ca urmare a calamităților naturale și fenomenelor meteorologice severe înregistrate pe parcursul anului 2025. Această cifră reprezintă o creștere majoră față de anul precedent, când numărul persoanelor afectate a fost de 9,9 milioane.
Statisticile sunt bazate pe monitorizările Centrului de Monitorizare a Strămutării Interne, o entitate recunoscută global ca punct de referință în analiza populațiilor dislocate. În cadrul studiului, persoanele strămutate intern sunt definite ca acele persoane forțate să părăsească locuințele, dar care rămân pe teritoriul țării de origine.
Raportul evidențiază faptul că schimbările climatice accelerează frecvența și intensitatea fenomenelor meteorologice extreme, afectând în mod deosebit comunitățile din statele din Sudul Global. Pe lângă efectele climatice, studiul menționează o creștere a intensității conflictelor armate și a tensiunilor geopolitice, la niveluri nemaiîntâlnite de la încheierea celei de-a doua conflagrații mondiale.
În același timp, bugetele globale alocate pentru programele de dezvoltare și sprijin umanitar în 2025 au scăzut cu aproape un sfert, respectiv cu 175 de miliarde de dolari, comparativ cu perioada anterioară. Astfel, în total, 82,2 milioane de persoane trăiau în afara comunităților lor natale în 2025, o ușoară variație față de 83,5 milioane în 2024.
Afganistanul este menționat în raport ca un exemplu relevant al impactului combinat al schimbărilor climatice și al altor crize. Topirea accelerată a ghețarilor din Himalaya amenință rezervele de apă potabilă și sistemele de irigații agricole din această țară. Periodic, secetele prelungite sunt urmate de inundații și viituri care determină evacuarea urgentă a populației.
Studiul avertizează că Kabul riscă să devină prima mare metropolă care va rămâne complet fără apă potabilă. „Afganistanul se numără printre ţările cele mai grav afectate de consecinţele schimbărilor climatice. Ţara este, de asemenea, frecvent afectată de cutremure”, se arată în studiu.
La aceste provocări naturale se adaugă efectele conflictelor militare de lungă durată, instabilitatea politică, fragilitatea economică și presiunile exercitate de guvernarea talibană.
Raportul subliniază necesitatea reevaluării contribuțiilor și responsabilităților țărilor puternic industrializate în gestionarea crizelor climatice. În acest context, Fawad Durrani, expert în migraţie la Greenpeace Germania, a declarat: „În timp ce familiile din Sudul Global îşi pierd locuinţele din cauza dezastrelor climatice, naţiunile bogate reduc bugetele destinate ajutoarelor”. El a mai spus că statele industrializate trebuie să-şi reducă emisiile mai rapid şi să investească mai mult pentru a ajuta ţările vulnerabile să se adapteze la impactul schimbărilor climatice.
