Scăderea nivelului Dunării afectează grav Bulgaria, unde centrala nucleară Kozlodui riscă să fie oprită în urma reducerii critice a debitului apei
Fluviul a atins cote negative record, navigația este restricționată, iar centrala, care produce circa 34% din energia națională, mai are doar câțiva centimetri până la pragul critic pentru oprire.
Criza hidrologică este severă în sectorul bulgăresc al Dunării. Stațiile hidrometrice au înregistrat marți valori negative pe toate punctele majore: minus 101 cm la Oryahovo, minus 98 cm la Silistra, minus 11 cm la Nikopol, minus 55 cm la Sviștov și minus 70 cm la Novo Selo. Datele automate indică scăderi și mai accentuate, cum ar fi minus 229 cm la Kozlodui, minus 217 cm la Baikal, minus 110 cm la Ruse și minus 314 cm la Ryahovo.
La Ruse, nivelul Dunării a coborât la 114 cm sub cota zero convențională, cu o scădere de încă 3 cm în 24 de ore. Majoritatea stațiilor au raportat reduceri între 1 și 3 cm, ceea ce arată că tendința descendentă persistă.
Scăderea accentuată a nivelului fluviului pune în pericol funcționarea centralei nucleare Kozlodui. Expertul nuclear Georgi Kaschiev a declarat că fluviul a ajuns la cel mai scăzut nivel din acest an la stația de pompare de pe mal, iar până la primul prag critic mai sunt doar 10–12 centimetri. Dacă nivelul scade cu încă 20–30 cm, centrala ar trebui oprită.
La stația de pompare, nivelul apei este de 20,62 metri deasupra nivelului mării. O scădere suplimentară ar conduce la intrarea pompelor în regim de cavitație, fenomen periculos ce poate provoca vibrații puternice și avarii. Pompele trebuie oprite înainte de atingerea acestui punct, ceea ce ar întrerupe alimentarea centralei cu apă pentru răcirea condensatoarelor turbinelor.
Diferența față de centralele Cernavodă din România și Paks din Ungaria este importantă. Acestea sunt construite direct pe malul Dunării și preiau apa de răcire direct din fluviu. În schimb, Kozlodui se află la 7 km de Dunăre, iar apa este adusă printr-o stație de pompare cu 34 de pompe și un canal lung de 7 km. Această infrastructură face ca nivelul fluviului să influențeze mult mai rapid presiunea coloanei de apă necesare funcționării pompelor.
Criza hidrologică afectează centrale nucleare și în alte țări, precum România, Ungaria, Franța, Slovenia și Elveția. La Cernavodă, Reactorul 2 a intrat în procedură de oprire controlată, iar oprirea este așteptată joi dimineață.
Capacitatea Bulgariei de a gestiona criza energetică
Deși riscul opririi centralei Kozlodui este real, Bulgaria dispune de mecanisme de compensare energetică. Sistemul național include baterii de stocare de mare capacitate, integrate în rețea, care pot furniza energie în perioadele de vârf sau în situații de urgență. Aceste baterii pot stabiliza sistemul în cazul unei opriri temporare a centralei.
Bulgaria poate activa capacități suplimentare de producție și poate crește importurile din rețeaua europeană. Autoritățile transmit că, deși situația este critică, sistemul energetic este pregătit pentru scenariul unei opriri temporare a centralei Kozlodui.
Criza hidrologică rămâne severă pe sectorul inferior al Dunării, iar evoluția nivelului fluviului în următoarele săptămâni va fi decisivă pentru Bulgaria, România și întreaga regiune.
