Negocieri tensionate pentru bugetul UE 2028-2034. Statele din Est și Sud cer fonduri suplimentare
Liderii Uniunii Europene au început negocierile privind bugetul multianual al blocului pentru perioada 2028-2034, confruntându-se cu diferențe de poziție între statele „frugale” și cele din Europa de Sud și Est privind nivelul și structura finanțărilor.
La summitul european de la Bruxelles, cancelarul german Friedrich Merz și-a reafirmat opoziția față de contractarea unor noi împrumuturi comune la nivelul Uniunii, afirmând vineri: „Îmi voi reitera încă o dată cererea de a nu recurge la nicio îndatorare a UE. Nu trebuie s-o facem”.
Această poziție contrastează cu cea a președintelui francez Emmanuel Macron, care a pledat pentru majorarea bugetului Uniunii și utilizarea împrumuturilor comune pentru finanțarea unor investiții strategice, inclusiv în domeniul inteligenței artificiale. Macron a declarat că „Trebuie ca Europa noastră să investească mai mult (…). Avem nevoie de un buget mult mai mare pentru a aloca şi mai muţi bani publici” și a adăugat: „În prezent, Europa nu alocă suficienţi bani în AI. Noi, francezii, alocăm mai mult decât vecinii noştri. Noi, europenii, nu alocăm suficient în comparaţie cu americanii”.
Uniunea Europeană urmărește să finalizeze negocierile privind bugetul pentru perioada 2028-2034 până la sfârșitul acestui an. Comisia Europeană a propus anul trecut un buget total de aproximativ 2.000 de miliarde de euro, în creștere semnificativă față de actualul cadru financiar. Ciprul, în calitate de președinție semestrială a Consiliului UE, a prezentat în această lună o contrapropunere care prevede o reducere limitată de aproximativ 2% față de propunerea Comisiei.
Mai multe capitale europene consideră însă această ajustare insuficientă. Germania conduce grupul statelor din nordul Europei, cunoscut sub denumirea de „frugalii”, care sunt contributori neți la bugetul comunitar și susțin un buget mai restrâns și o disciplină financiară strictă. Cancelarul austriac Christian Stocker a declarat pentru Financial Times: „Contributorii neţi nu sunt bancomatul UE”.
În paralel, 17 state din Europa de Sud și Est, reunite în grupul „prietenii coeziunii”, au solicitat menținerea și consolidarea fondurilor pentru agricultură, pescuit și politica de coeziune. La o reuniune desfășurată joi în marja summitului, acești lideri și-au reafirmat poziția privind protejarea acestor politici, considerate esențiale pentru dezvoltarea Uniunii.
Guvernul Italiei a anunțat că participanții și-au „reiterat convingerea împărtăşită că viitorul buget al UE trebuie să permită înfruntarea noilor provocări strategice fără să fie penalizate politicile prevăzute de către tratate, în frunte cu Politica Coeziunii, Politica Agricolă Comună şi Politica Comună a Pescuitului”.
Potrivit poziției comune a celor 17 state, aceste politici „constituie investiţii esenţiale în viitorul Europei, capabile să consolideze coeziunea economică, socială şi teritorială, securitatea alimentară, competitivitatea şi rezistenţa comunităţilor europene”.
Parlamentul European susține o poziție apropiată, pledând pentru un buget mai mare decât cel propus de Comisia Europeană și propunând identificarea unor noi surse de venit, inclusiv prin taxe aplicate marilor companii din sectorul digital.
Divergențele dintre tabere rămân însă considerabile, iar negocierile sunt considerate dificile. Bruxellesul speră să închidă dosarul până la finalul anului pentru a evita suprapunerea cu ciclurile electorale din mai multe state membre, în special în Franța.
Calendarul este considerat unul extrem de ambițios, având în vedere amploarea divergențelor dintre guvernele europene și instituțiile comunitare. Partidul francez Rassemblement National (RN), creditat de sondaje cu prima șansă la viitoarele alegeri prezidențiale din Franța, a criticat procesul de negociere, pe care îl consideră un „scandal democratic”. Formațiunea a avertizat că, în cazul unei victorii la scrutinul prezidențial, va reduce la jumătate contribuția Franței la bugetul Uniunii Europene, ceea ce ar complica și mai mult negocierile privind viitorul cadru financiar al blocului comunitar.
