Belarus desfășoară, în perioada 15–18 septembrie, exerciții de comandament și stat major ale Comandamentului Operațional de Vest, cu activități practice organizate în regiunile Brest și Grodno, în apropierea frontierelor cu Polonia și Lituania.

Manevrele sunt conduse de șeful Statului Major General al Forțelor Armate și prim-adjunct al ministrului Apărării, general-maiorul Pavel Muraveiko. Potrivit Ministerului belarus al Apărării, obiectivul exercițiului este pregătirea structurilor de comandă și a unităților militare pentru executarea coordonată a misiunilor în cadrul pregătirii și desfășurării unei „operațiuni strategice” a forțelor armate.

În exerciții sunt implicate structurile Comandamentului Operațional de Vest, unități de sprijin și câte un batalion mecanizat sau de tancuri, cu elemente de întărire, din brigăzile participante. Ministerul Apărării de la Minsk a anunțat că trupele exersează protejarea frontierei de stat, măsuri asociate regimului de lege marțială, căutarea și neutralizarea grupurilor de sabotaj și recunoaștere, precum și combaterea dronelor și a aeronavelor ușoare.

Exerciții la frontierele Poloniei și Lituaniei

Activitățile practice au loc pe poligoanele Gozha, Brest și Ruzhany, precum și în alte zone din regiunile Grodno și Brest.

Poligonul Gozha se află în regiunea Grodno, în imediata apropiere a frontierei cu Lituania. Poligonul Brest este situat la aproximativ 15 kilometri de granița cu Polonia, iar Ruzhany la aproximativ 60 de kilometri de frontiera poloneză.

Amplasarea manevrelor atrage atenția și prin proximitatea față de regiunea strategică Suwałki, aflată între Belarus și exclava rusă Kaliningrad.

Suwałki reprezintă legătura terestră dintre Polonia și Lituania și, implicit, principala conexiune terestră a celor trei state baltice cu restul teritoriului aliat din Europa Centrală. În același timp, zona separă teritoriul Belarusului de regiunea Kaliningrad a Federației Ruse. NATO consideră acest spațiu unul dintre punctele strategice ale flancului său estic.

Frontiera dintre Polonia și Lituania are aproximativ 104 kilometri. Această valoare nu trebuie însă confundată cu dimensiunea propriu-zisă a așa-numitului Suwałki Gap: în analizele militare, sectorul dintre Belarus și Kaliningrad este frecvent descris ca având aproximativ 65 de kilometri în punctul său cel mai îngust.

Minsk insistă asupra caracterului „pur defensiv”

Ministerul belarus al Apărării susține că exercițiile fac parte din planul de pregătire al Forțelor Armate pentru anul de instrucție 2025–2026 și au un caracter „pur defensiv”. Pavel Muraveiko a declarat, de asemenea, că manevrele „nu reprezintă o amenințare pentru nimeni” și a respins afirmațiile potrivit cărora Belarus s-ar pregăti pentru operațiuni ofensive împotriva statelor vecine.

Minsk afirmă că efectivele și principalele sisteme de armament implicate se situează sub pragurile prevăzute de Documentul de la Viena din 2011 pentru notificarea prealabilă a activităților militare. Belarus nu a comunicat public numărul total al militarilor implicați în actualele manevre.

Documentul de la Viena, unul dintre principalele mecanisme OSCE de transparență militară și consolidare a încrederii, prevede notificarea în avans a anumitor activități militare majore. Pentru efective, pragul general de notificare este de cel puțin 9.000 de militari, în timp ce pentru activitățile care ating niveluri și mai ridicate sunt prevăzute inclusiv mecanisme de observare internațională.

Exercițiile au loc pe fondul unui nou incident cu dronă în Lituania

Manevrele belaruse se desfășoară într-un context de securitate regională tensionat, după ce, în noaptea de 14 spre 15 septembrie, două avioane Eurofighter italiene dislocate în Lituania în cadrul misiunii NATO de apărare aeriană au fost ridicate pentru interceptarea unei drone care pătrunsese în spațiul aerian lituanian din direcția Belarusului.

Drona a fost doborâtă în apropierea localității Pratkūnai, în zona Kaunas. Ministrul lituanian al Apărării, Robertas Kaunas, a anunțat ulterior că aparatul transporta un dispozitiv exploziv, neutralizat de specialiștii pirotehniști.

Autoritățile lituaniene nu au stabilit încă oficial originea dronei. Ministrul italian al Apărării, Guido Crosetto, a declarat că aparatul provenea „cel mai probabil” din Rusia, în timp ce o sursă militară ucraineană citată de Reuters a apreciat, pe baza imaginilor cu resturile, că acestea seamănă cu componente ale unei drone de atac Geran-2 utilizate de forțele ruse. Moscova nu a comentat imediat incidentul.

Belarus rămâne unul dintre cei mai apropiați aliați militari ai Federației Ruse. Teritoriul, spațiul aerian și infrastructura sa militară au fost utilizate de Rusia în operațiunile împotriva Ucrainei, inclusiv la începutul invaziei pe scară largă din februarie 2022. Actualele exerciții ale Comandamentului Operațional de Vest plasează din nou activitatea militară belarusă în imediata vecinătate a frontierelor NATO, într-un moment în care Alianța și statele din regiune și-au intensificat măsurile de supraveghere și apărare aeriană.