Fondul Monetar Internațional a inclus Republica Moldova, dar nu și Ucraina, într-un nou studiu dedicat beneficiilor economice ale aderării la Uniunea Europeană pentru statele din Balcanii de Vest și Chișinău. Decizia nu reprezintă o clasificare oficială a candidaților la UE, însă apare într-un moment în care oficialii europeni apreciază că Moldova avansează într-un ritm foarte rapid în procesul de reformă.
Raportul FMI, intitulat „Bridging Borders: Making the Most of EU Accession” și publicat marți, 8 septembrie, analizează perspectivele economice ale Albaniei, Bosniei și Herțegovinei, Kosovo, Muntenegrului, Macedoniei de Nord, Serbiei și Republicii Moldova.
Ucraina nu este inclusă în analiza principală, FMI explicând această alegere prin dimensiunea mult mai mare a economiei și populației ucrainene și prin războiul aflat în desfășurare.
Georgieva: Moldova și Balcanii de Vest au caracteristici similare
Directoarea generală a FMI, Kristalina Georgieva, a declarat la Bruxelles că Republica Moldova a fost analizată împreună cu statele din Balcanii de Vest deoarece acestea „împărtășesc caracteristici foarte similare”.
Georgieva a precizat însă că instituția continuă să acorde atenție și celorlalte state care urmăresc aderarea la UE, menționând în mod expres Ucraina.
Studiul FMI estimează că, în condițiile realizării reformelor necesare, aderarea la Uniunea Europeană ar putea majora PIB-ul pe locuitor în statele analizate cu aproximativ o treime într-un interval de zece ani.
Potrivit Fondului, principalele beneficii ar proveni din integrarea în piața unică europeană, accesul la finanțările UE și reformele structurale necesare aderării.
Moldova și Ucraina au deschis până acum aceleași două clustere
Din punct de vedere formal, Republica Moldova și Ucraina se află în continuare într-un stadiu similar al negocierilor cu Uniunea Europeană.
Ambele țări au deschis în iunie 2026 Clusterul 1 – „Fundamente”, care include statul de drept, reforma administrației publice, justiția și drepturile fundamentale.
În luna iulie, atât Chișinăul, cât și Kievul au deschis și Clusterul 6 – „Relații externe”, care cuprinde politica comercială externă și politica externă, de securitate și apărare.
Prin urmare, raportul FMI nu modifică statutul oficial al celor două state și nici nu stabilește ordinea în care acestea ar putea adera la Uniunea Europeană.
Comisarul pentru Extindere a numit Moldova „cel mai bun performer”
Există însă semnale din partea Comisiei Europene că Republica Moldova se remarcă prin ritmul reformelor.
După deschiderea celui de-al doilea cluster de negociere, în iulie, comisarul european pentru Extindere, Marta Kos, a descris Moldova drept „cel mai bun performer” dintre statele candidate aflate în portofoliul său.
Kos a evidențiat progresele Chișinăului în reforma sistemului judiciar, pluralismul mass-media și combaterea corupției.
Atât Republica Moldova, cât și Ucraina au primit statutul de țări candidate la UE în iunie 2022, iar negocierile oficiale de aderare au fost lansate în iunie 2024.
Procesul rămâne bazat pe meritele individuale ale fiecărui candidat, iar viteza aderării depinde de îndeplinirea reformelor și de acordul unanim al statelor membre ale Uniunii Europene.
