Legea privind moartea asistată, promulgată de președintele Franței Emmanuel Macron
Președintele Franței, Emmanuel Macron, a promulgat miercuri legea privind moartea asistată, potrivit Courthouse News Service. Aceasta a fost publicată în Jurnalul Oficial, marcând un pas important în reforma legislației legate de sfârșitul vieții în Franța, după mai mulți ani de dezbateri politice și sociale.
Legea, declarată constituțională săptămâna trecută cu anumite rezerve, permite unor pacienți care îndeplinesc criteriile prevăzute să primească un produs letal pe care să și-l administreze singuri, în prezența unui cadru medical. Dacă pacientul nu este capabil din punct de vedere fizic să facă acest gest, administrarea poate fi realizată de un cadru medical.
Accesul la procedură este condiționat de îndeplinirea mai multor criterii: persoana trebuie să fie majoră, să aibă cetățenie franceză sau să locuiască în Franța de o perioadă îndelungată și să sufere de o boală gravă și incurabilă, aflată într-un stadiu avansat sau terminal. Legea prevede existența unor suferințe fizice considerate insuportabile și capacitatea pacientului de a-și exprima în mod liber și clar opțiunea până în momentul procedurii.
Decizia privind eligibilitatea nu va fi luată de un singur medic. Evaluarea implică mai mulți profesioniști, iar procedura este coordonată medical, cu scopul de a determina dacă pacientul îndeplinește toate condițiile stabilite de lege.
Parlamentul francez a adoptat definitiv legea la jumătatea lunii iulie. Înainte ca noile prevederi să poată fi aplicate efectiv, Guvernul trebuie să adopte mai multe acte normative care să stabilească procedurile concrete de punere în aplicare.
Franța se alătură astfel unui grup relativ restrâns de state care au introdus forme de asistență medicală pentru sfârșitul vieții, printre care Belgia, Țările de Jos, Elveția, Canada și Uruguay, însă legislațiile diferă de la o țară la alta.
Consiliul Constituțional, condus de Richard Ferrand, a decis vineri că prevederile legii sunt conforme cu Constituția. Reforma este considerată una dintre cele mai importante schimbări sociale promovate în timpul celui de-al doilea mandat al lui Emmanuel Macron.
Emmanuel Macron a salutat promulgarea legii, descriind încheierea procesului legislativ drept rezultatul unei dezbateri democratice de amploare. Olivier Falorni, fost deputat MoDem și principalul autor al proiectului, a catalogat adoptarea legii drept un progres major.
Criticile au fost exprimate de Fundația Jérôme Lejeune, care și-a exprimat opoziția față de decizia Consiliului Constituțional, iar organizația Les Éligibles et leurs aidants a avertizat asupra riscurilor pe care noul cadru legislativ le-ar putea crea pentru persoanele vulnerabile.
Proiectul a fost discutat inițial în cadrul unei Convenții Cetățenești inițiate la solicitarea lui Macron și a parcurs ulterior mai multe etape în Parlament. Dezbaterea a scos la iveală diferențe profunde de opinie, inclusiv între formațiunile politice, organizațiile religioase și o parte a personalului medical.
Intensitatea controverselor este reflectată și de cele cinci sesizări depuse la Consiliul Constituțional înainte de adoptarea definitivă a legii. Una dintre acestea a fost formulată de premierul Sébastien Lecornu, care conduce o coaliție guvernamentală în care se regăsesc atât formațiuni apropiate de tabăra macronistă, în general favorabile reformei, cât și reprezentanți ai partidului Les Républicains, în mare parte opozanți ai acesteia.
