Președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe Luca Niculescu pentru funcția de prim-ministru, mizând pe candidatul cu cele mai mari șanse să obțină sprijin parlamentar. Diplomat și fost jurnalist, Niculescu nu vine cu mandatul unui partid și poate deveni un punct de întâlnire pentru formațiuni care nu au reușit să ajungă la un acord asupra unui premier politic.
Nominalizarea deschide o nouă etapă în criza guvernamentală: Niculescu trebuie să transforme disponibilitatea declarată a partidelor de a găsi o soluție într-un acord concret asupra programului și a susținerii parlamentare. Pentru învestirea Guvernului sunt necesare cel puțin 233 de voturi.
Un profil construit în jurnalism și diplomație
Luca Niculescu a lucrat peste două decenii în jurnalism. A fost redactor-șef al RFI România, a realizat emisiuni de radio și televiziune și a fost corespondent pentru publicații franceze. A absolvit Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării a Universității din București și a urmat un master în jurnalism european la Strasbourg.
În 2016 a devenit ambasador al României în Franța, fiind acreditat și în Principatul Monaco și Principatul Andorra. Și-a încheiat misiunea în 2022, după mai bine de șase ani în care a reprezentat România în relația bilaterală cu Franța și în contactul cu organizațiile internaționale cu sediul la Paris.
Din septembrie 2022, Niculescu este secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe și coordonator național al procesului de aderare a României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). Rolul său presupune coordonarea unui dosar interinstituțional, care implică evaluarea politicilor publice și a legislației românești în raport cu standardele organizației.
Acest parcurs îi oferă experiență administrativă și diplomatică, precum și un profil distinct de cel al liderilor partidelor aflate în conflict. Într-un Parlament fără o majoritate politică deja consolidată, tocmai această distanță față de competiția dintre partide poate facilita negocierile. Aceasta este miza politică a nominalizării, nu o garanție că voturile sunt deja asigurate.
O majoritate posibilă dacă partidele acceptă un compromis
Consultările de luni au arătat că partidele nu au ajuns la un acord asupra formulei de guvernare. PSD și-a menținut propunerea pentru Sorin Grindeanu, iar liderul partidului a spus că social-democrații vor să participe la soluție. PNL a anunțat că va intra în opoziție dacă PSD face parte din Guvern. USR a cerut alegeri anticipate și a exclus susținerea unui Executiv din care fac parte social-democrații.
UDMR a transmis că nu va intra în viitorul Guvern, dar ar putea susține o formulă construită în jurul PSD dacă există și o asumare din partea PNL sau a unei părți a liberalilor. Grupul Minorităților Naționale a cerut deblocarea crizei și a atras atenția asupra urgenței rectificării bugetare și a pregătirii bugetului pentru anul viitor.
Calculele arată că PSD, PNL și UDMR ar avea împreună aproximativ 235 de voturi, cu două peste pragul de învestire; sprijinul minorităților ar oferi o marjă suplimentară. Formula depinde însă de un compromis între PSD și PNL, care și-au exprimat public poziții incompatibile privind participarea la guvernare. O majoritate formată din PNL, USR, UDMR și minorități ar rămâne, potrivit estimărilor TVR, sub pragul necesar.
Niculescu are, astfel, șansa de a negocia dintr-o poziție diferită de cea a unui lider de partid: poate discuta cu formațiunile despre un program și o formulă de susținere fără ca desemnarea sa să reprezinte victoria politică a uneia dintre ele. Reușita va depinde de disponibilitatea partidelor de a transforma această posibilitate într-un acord asumat și de a susține Guvernul dincolo de votul de învestire.
Citește și
