Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat miercuri, la Consiliul de Securitate al ONU, că Moscova este pregătită să negocieze un acord de pace cu Ucraina, dar nu va suspenda operațiunile militare pe durata discuțiilor. Șeful diplomației ruse a reluat acuzațiile potrivit cărora state occidentale ar fi compromis acordurile negociate în 2014 și 2015, în timp ce secretarul de stat american Marco Rubio a confirmat că Vladimir Putin a fost invitat la summitul G20 din Miami.

În intervenția sa de la New York, Lavrov a revenit asupra acordului semnat la Kiev la 21 februarie 2014 între președintele de atunci al Ucrainei, Viktor Ianukovici, și liderii opoziției.

Ministrul rus a susținut că Franța, Germania și Polonia nu și-ar fi respectat angajamentele și că, dacă înțelegerea ar fi fost aplicată, Ucraina și-ar fi putut păstra frontierele din 1991.

„Au trișat”, a declarat Lavrov, referindu-se la cele trei state europene. Potrivit acestuia, evoluțiile ulterioare au dus la ceea ce Moscova descrie drept o „lovitură de stat” și, în cele din urmă, la pierderea unor teritorii de către Ucraina.

Documentele din 2014 arată însă că miniștrii de Externe ai Franței, Germaniei și Poloniei au participat la negocierea acordului și l-au semnat în calitate de martori. Textul nu îi desemna formal drept garanți ai înțelegerii. La 28 februarie 2014, cele trei state se refereau explicit la propriul rol drept cel de „martori” ai acordului.

Lavrov revine asupra Acordurilor de la Minsk

Șeful diplomației ruse a făcut o afirmație similară și în privința Acordurilor de la Minsk, negociate pentru oprirea conflictului din Donbas.

„Dacă Acordurile de la Minsk din 2015, confirmate la Paris în 2019, ar fi fost puse în aplicare sub Zelenski, așa cum a cerut Consiliul de Securitate, Ucraina ar fi rămas acum în aceleași granițe din 1991, cu excepția, desigur, a Crimeei”, a susținut Lavrov.

Afirmația privind Crimeea reprezintă poziția Moscovei. Organizația Națiunilor Unite continuă să recunoască peninsula ca parte a Ucrainei. Rezoluția 68/262 a Adunării Generale a ONU reafirmă integritatea teritorială a Ucrainei în frontierele sale recunoscute internațional și precizează că referendumul organizat în Crimeea în martie 2014 nu poate constitui baza pentru modificarea statutului teritoriului.

Pachetul de măsuri Minsk II, din februarie 2015, prevedea, printre altele, încetarea focului, retragerea armamentului greu, schimbul persoanelor reținute, organizarea alegerilor locale în anumite zone ale regiunilor Donețk și Luhansk și un statut special pentru aceste teritorii. Consiliul de Securitate al ONU a aprobat în unanimitate Rezoluția 2202, prin care a susținut acordul și a cerut tuturor părților să îl implementeze integral.

Lavrov i-a menționat pe fostul cancelar german Angela Merkel, fostul președinte francez François Hollande și fostul președinte ucrainean Petro Poroșenko, prezentând declarațiile făcute ulterior de aceștia drept dovada că acordurile ar fi avut rolul de a oferi Ucrainei timp pentru a se înarma.

Merkel a declarat în 2022 pentru Die Zeit că acordul de la Minsk a reprezentat „o încercare de a oferi Ucrainei timp” și că Ucraina a folosit acel interval pentru „a deveni mai puternică”. Declarația a fost interpretată de Moscova drept o dovadă că Occidentul nu intenționase să implementeze acordurile, interpretare care depășește formularea propriu-zisă a fostului cancelar german.

Rusia exclude oprirea luptelor pe durata negocierilor

Lavrov a declarat că Moscova este în continuare pregătită să participe la negocieri pentru obținerea unei păci pe care a descris-o drept „durabilă și justă”, dar a exclus o încetare a focului pe perioada discuțiilor.

„După ce am învățat din experiența amară, nu vom suspenda operațiunea militară specială pe durata negocierilor, indiferent de formatul acestora”, a spus ministrul rus.

El a acuzat statele europene că urmăresc obținerea unei pauze pentru ca Ucraina să își poată reface stocurile militare.

Lavrov a invocat și poziția exprimată de Donald Trump după întâlnirea cu Vladimir Putin de la Anchorage, din august 2025, când președintele american a susținut ideea unui acord de pace pe termen lung în locul unei simple încetări a focului.

„Trebuie să urmărim nu un acord de încetare a focului, ci un acord de pace pe termen lung între Rusia și Ucraina, care să pună capăt în mod sigur războiului”, a declarat Lavrov, atribuind această poziție lui Trump.

Summitul de la Anchorage nu a produs însă un acord formal de pace sau de încetare a focului. În iunie 2026, chiar Vladimir Putin a recunoscut că nu au existat acorduri semnate în Alaska, ci discuții privind posibile variante pentru încheierea războiului.

Witkoff și Kushner, între Moscova și Kiev

Lavrov a mai declarat că trimisul special american Steve Witkoff și Jared Kushner au confirmat, în timpul vizitei lor la Moscova din 5 septembrie, interesul Washingtonului pentru continuarea eforturilor diplomatice.

Cei doi au avut peste trei ore de discuții cu Vladimir Putin la Kremlin, după care au mers la Kiev pentru consultări cu președintele Volodimir Zelenski. Kremlinul a descris discuțiile drept „foarte utile”, fără să anunțe însă vreun progres decisiv.

La 8 septembrie, Trump și Putin au discutat telefonic despre rezultatele vizitelor delegației americane la Moscova și Kiev.

SUA l-au invitat pe Putin la summitul G20 din Miami

După întâlnirea de miercuri cu Lavrov la New York, secretarul de stat american Marco Rubio a confirmat că Washingtonul l-a invitat pe Vladimir Putin să participe la summitul G20 programat în decembrie, la Miami.

„Pentru a rezolva problemele, trebuie să te întâlnești cu oameni cu care nu ești de acord sau cu care ai anumite divergențe, așa că l-am invitat pe președintele Putin la G20”, a declarat Rubio.

Secretarul de stat a spus că reuniunea ar putea constitui o oportunitate pentru liderul rus de a discuta atât cu Donald Trump, cât și cu alți lideri mondiali.

„Sperăm că va accepta această invitație”, a adăugat Rubio.

Rubio a precizat însă că o nouă întâlnire bilaterală Trump–Putin nu a fost convenită. Invitația la G20 nu reprezintă, deocamdată, confirmarea unui nou summit între cei doi lideri.