Relațiile dintre Kiev și Budapesta s-au tensionat din nou după ce premierul ungar Péter Magyar a respins participarea Ungariei la noul format regional Carpathian Eight și s-a opus unui proiect discutat de MOL și Naftogaz pentru crearea unor capacități de stocare a combustibilului destinate Ucrainei. Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, a acuzat actualul guvern ungar că perpetuează o parte dintre politicile fostului premier Viktor Orbán.
Disputa a izbucnit după declarațiile făcute luni, 21 septembrie, de Péter Magyar în Parlamentul Ungariei. Premierul a precizat că Budapesta nu a aderat la Inițiativa de Integrare Carpatică și că guvernul său nu susține proiectul energetic anunțat de companiile MOL și Naftogaz.
Șeful diplomației ucrainene a reacționat în aceeași seară, pe X, declarându-se surprins de ceea ce a numit poziția „inutil de conflictuală” a premierului ungar față de Ucraina.
Kievul și Budapesta se contrazic asupra Carpathian Eight
Prima dispută privește Inițiativa de Integrare Carpatică, lansată de președintele Volodîmîr Zelenski la summitul inaugural desfășurat pe 18 septembrie în regiunea Ivano-Frankivsk.
Formatul este conceput pentru a reuni Ucraina, România, Polonia, Slovacia, Ungaria, Cehia, Austria și Serbia și urmărește extinderea cooperării în domenii precum securitatea, energia, infrastructura, logistica, comerțul transfrontalier și dezvoltarea regională. România a fost reprezentată la reuniune de președintele Nicușor Dan.
Ungaria nu a aderat însă formal la inițiativă și nu a semnat declarația summitului. Un reprezentant diplomatic ungar a participat la componenta economică a reuniunii, dar guvernul de la Budapesta a precizat ulterior că aceasta nu echivalează cu aderarea la C8.
Péter Magyar a declarat în Parlament că Ungaria fusese invitată, dar a decis să nu participe formal, invocând „motive importante”. Ulterior, într-un răspuns adresat direct lui Sîbiha, premierul ungar a susținut că este „complet inacceptabil” ca un stat suveran să fie prezentat drept membru al unei cooperări internaționale fără consultarea și acordul său prealabil.
Sîbiha a contestat poziția Budapestei.
„Suntem surprinși de declarațiile inutil de conflictuale ale premierului Ungariei față de Ucraina. Inițiativa de Integrare Carpatică urmărește dezvoltarea întregii noastre regiuni, contribuind la prosperitate, interconectare și proiecte reciproc avantajoase în cele opt țări carpatice”, a transmis ministrul ucrainean.
Potrivit lui Sîbiha, motivele refuzului categoric al Ungariei „rămân necunoscute”.
Magyar blochează politic proiectul MOL–Naftogaz
Al doilea punct de tensiune privește cooperarea dintre compania ucraineană de stat Naftogaz și grupul energetic ungar MOL.
Cele două companii au semnat pe 20 septembrie un memorandum privind dezvoltarea unor capacități de stocare a produselor petroliere în Ungaria, în apropierea frontierei cu Ucraina. Potrivit Naftogaz, infrastructura ar urma să deservească piața ucraineană și să permită păstrarea unei părți a rezervelor în afara teritoriului expus atacurilor rusești.
Documentul nu reprezintă însă un contract definitiv pentru construirea instalațiilor. MOL a precizat că proiectul se află într-o fază preliminară, iar analiza condițiilor tehnice, financiare, de mediu, securitate și reglementare ar putea dura ani.
Péter Magyar a declarat în Parlament că, atât timp cât guvernul Tisza se află la putere, proiectul nu va fi realizat în Ungaria. Premierul a precizat că i-a transmis deja această poziție lui Zsolt Hernádi, președintele și directorul general al MOL.
Magyar a criticat conducerea companiei pentru faptul că guvernul nu a fost consultat înaintea semnării memorandumului și a invocat rolul statului ungar în acționariatul MOL.
Structura actuală a acționariatului este însă mai complexă decât o participație directă de 25% a statului. Datele oficiale MOL arată că guvernul deține acțiunea specială de categoria B, iar după restructurarea din august 2026 statul a recuperat un pachet de aproximativ 5,25% din acțiunile companiei.
Sîbiha: „Când politica intervine în afaceri, nu iese nimic bun”
Ministrul ucrainean de Externe a criticat intervenția premierului în proiectul celor două companii.
„O altă evoluție surprinzătoare au fost declarațiile care pun sub semnul întrebării cooperarea directă, pragmatică și reciproc avantajoasă dintre companiile energetice ucrainene și ungare, convenită printr-un memorandum bilateral”, a transmis Sîbiha.
„Când politica intervine în afacerile pragmatice, nu iese nimic bun”, a adăugat oficialul ucrainean.
Ministrul ungar de Externe, Anita Orbán, a răspuns că Ungaria nu a aderat la C8 și a susținut că o cooperare energetică internațională care implică teritoriul ungar nu poate fi pusă în aplicare fără participarea guvernului de la Budapesta. Ea a respins totodată comparația făcută de Sîbiha între actualul executiv și fostul guvern Orbán.
Sîbiha: „Orbán a plecat”, dar politicile sale continuă
Schimbul diplomatic a devenit și mai dur după ce Sîbiha a comparat pozițiile actualului guvern cu politica urmată de Viktor Orbán în relația cu Ucraina.
„Ceea ce auzim în ultima vreme de la Budapesta ne nedumerește. Se pare că, deși Viktor Orbán a plecat, politicile sale de obstrucționism și izolaționism continuă să prospere”, a scris ministrul ucrainean.
Potrivit lui Sîbiha, „orbanismul nu a adus nimic bun în trecut, nici Ungariei, nici regiunii în ansamblu – și nu va aduce nimic bun nimănui nici de acum înainte”.
Oficialul a precizat însă că Ucraina rămâne deschisă dezvoltării unei cooperări cu Ungaria „reciproc avantajoase, pragmatice și bazate pe respect”.
Guvernul Magyar a schimbat parțial politica Ungariei față de Ucraina
Péter Magyar conduce Ungaria după victoria Tisza în alegerile parlamentare din aprilie 2026 și încheierea celor 16 ani de guvernare ai lui Viktor Orbán.
Schimbarea puterii a produs o repoziționare în mai multe dosare europene. Noul guvern a eliminat unele dintre blocajele impuse anterior sprijinului european pentru Ucraina, iar în iulie statele UE au adoptat cel de-al 21-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Magyar a condamnat explicit agresiunea rusă și a afirmat că Ucraina are dreptul să își apere integritatea teritorială.
Budapesta își menține însă refuzul de a trimite arme, trupe sau ajutor militar bilateral Ucrainei. La summitul NATO de la Ankara din iulie, Magyar a declarat că Ungaria va continua să acorde exclusiv ajutor umanitar Kievului.
Noua dispută privind Carpathian Eight și proiectul MOL–Naftogaz arată astfel că schimbarea guvernului de la Budapesta a redus unele dintre divergențele dintre Ungaria, Ucraina și partenerii europeni, fără să elimine diferențele privind politica energetică, securitatea și limitele implicării ungare în sprijinirea Kievului.
