Liderii SNP, Plaid Cymru și Sinn Féin se vor reuni luni, 14 septembrie, la Cardiff, într-o întâlnire politică fără precedent destinată coordonării pozițiilor privind autodeterminarea Scoției și Țării Galilor și reunificarea Irlandei.
John Swinney, Rhun ap Iorwerth și Michelle O’Neill urmează să semneze o declarație comună prin care vor afirma dreptul națiunilor pe care le reprezintă de a-și decide viitorul constituțional. La reuniune va participa și Mary Lou McDonald, președinta Sinn Féin și lidera opoziției din Republica Irlanda.
Potrivit The Telegraph, participanții vor semna separat un memorandum de înțelegere prin care cele trei formațiuni se angajează să coopereze în patru domenii: economie, energie, Europa și cooperare internațională, respectiv autodeterminare.
Reuniunea are însă caracter politic, nu reprezintă un summit interguvernamental formal al celor trei administrații. John Swinney, Rhun ap Iorwerth și Michelle O’Neill se întâlnesc în calitate de lideri ai formațiunilor lor politice, chiar dacă toți trei ocupă funcția de First Minister în propriile jurisdicții. (Head Topics)
O configurație politică fără precedent în Regatul Unit
Alegerile din luna mai au creat pentru prima dată situația în care funcțiile de First Minister din Scoția, Țara Galilor și Irlanda de Nord sunt ocupate de politicieni care susțin modificarea actualei structuri constituționale a Regatului Unit.
În Scoția, John Swinney conduce SNP și susține independența statului scoțian. În Țara Galilor, victoria Plaid Cymru l-a adus pe Rhun ap Iorwerth în funcția de First Minister la 12 mai, acesta fiind primul reprezentant al formațiunii care conduce executivul galez. (GOV.WALES)
În Irlanda de Nord, situația instituțională este diferită. Michelle O’Neill, vicepreședinta Sinn Féin, ocupă funcția de First Minister și susține reunificarea cu Republica Irlanda, însă executivul de la Belfast funcționează conform sistemului de împărțire a puterii stabilit prin Acordul din Vinerea Mare. Funcțiile de First Minister și Deputy First Minister sunt exercitate în comun, iar administrația nord-irlandeză nu poate fi descrisă în ansamblu drept un guvern Sinn Féin.
Încă din aprilie, O’Neill anticipa posibilitatea apariției acestei configurații politice.
„For the very first time in history, there is a possibility that there could be three nationalist, pro-independence and pro-self-determination first ministers”, declara lidera Sinn Féin înaintea alegerilor din Scoția și Țara Galilor. (The Irish Times)
Declarație comună privind dreptul la autodeterminare
Conform informațiilor publicate de The Telegraph, cei trei lideri vor semna la Cardiff o declarație comună prin care afirmă dreptul Scoției, Țării Galilor și Irlandei de Nord de a-și determina propriul viitor constituțional.
Memorandumul politic pregătit separat ar urma să instituționalizeze cooperarea dintre SNP, Plaid Cymru și Sinn Féin în domeniul economiei, energiei, relațiilor europene și autodeterminării.
Cele trei formațiuni nu urmăresc însă același rezultat constituțional.
SNP susține transformarea Scoției într-un stat independent și revenirea acesteia în Uniunea Europeană. Plaid Cymru urmărește independența Țării Galilor și, ulterior, aderarea la UE. Sinn Féin nu revendică independența Irlandei de Nord ca stat separat, ci reunificarea acesteia cu Republica Irlanda.
John Swinney susține că noua configurație politică arată că actualul model constituțional britanic se află sub o presiune tot mai mare.
„There could be no clearer sign that the status quo is not sustainable – and that Westminster must prepare for a post-UK future”, a declarat premierul scoțian înaintea reuniunii.
Swinney a mers mai departe în evaluarea implicațiilor politice pentru actualul premier britanic:
„Andy Burnham must now be facing up to the idea that he will go down in history as the final Prime Minister of the United Kingdom.”
El a precizat că întâlnirea de la Cardiff va fi consacrată discutării unui viitor bazat pe independență și autodeterminare. (Head Topics)
Declarațiile lui Andy Burnham au redeschis disputa privind un referendum scoțian
Reuniunea survine la numai câteva zile după ce premierul britanic Andy Burnham a provocat controverse la Westminster printr-o comparație între mecanismul constituțional existent în Irlanda de Nord și situația Scoției.
Întrebat în Camera Comunelor despre condițiile în care ar putea avea loc un referendum privind reunificarea Irlandei, Burnham a afirmat că secretarul de stat pentru Irlanda de Nord trebuie să analizeze organizarea unui scrutin atunci când există un consens clar și opinia publică s-a modificat suficient.
Premierul a adăugat:
„I would say that it is exactly the same situation in Scotland.”
John Swinney a interpretat declarația drept o schimbare importantă de poziție și i-a trimis imediat premierului britanic o scrisoare prin care i-a solicitat negocieri pentru stabilirea unui mecanism juridic care să permită organizarea unui nou referendum scoțian atunci când există sprijin suficient. (Scottish Government)
Downing Street a încercat ulterior să închidă această interpretare.
În răspunsul transmis lui Swinney, Burnham a insistat că Scoția și Irlanda de Nord au istorii și regimuri constituționale diferite și că declarația sa nu reprezintă o modificare a politicii guvernamentale.
„As I made clear to you personally when we met recently in Glasgow, independence and a referendum are off limits as it would take our focus away from growing the economy and helping families with the cost of living”, a transmis premierul britanic. (inkl)
Guvernul de la Londra susține astfel în continuare că nu există în prezent consensul necesar pentru organizarea unui al doilea referendum privind independența Scoției.
Scoția nu poate organiza unilateral un referendum
Din punct de vedere juridic, situația Scoției este fundamental diferită de cea a Irlandei de Nord.
Curtea Supremă a Regatului Unit a stabilit în noiembrie 2022 că Parlamentul scoțian nu are competența de a adopta unilateral legislația necesară organizării unui referendum privind independența, deoarece problema Uniunii dintre Scoția și Anglia este rezervată Parlamentului britanic.
În lipsa unui transfer de competență din partea Westminsterului, inclusiv printr-un mecanism similar ordinului emis înaintea referendumului din 2014, Holyrood nu poate convoca legal un asemenea scrutin. (Scottish Government)
Situația Țării Galilor este similară în ceea ce privește imposibilitatea organizării unilaterale a unui referendum privind independența.
Irlanda de Nord beneficiază, în schimb, de un mecanism juridic distinct prevăzut de Acordul din Vinerea Mare și de Northern Ireland Act 1998. Secretarul de stat britanic pentru Irlanda de Nord trebuie să convoace un referendum dacă apreciază că este probabil ca majoritatea alegătorilor să voteze pentru reunificarea cu Republica Irlanda.
Prin urmare, declarația comună de la Cardiff are în primul rând valoare politică și nu transferă competențe constituționale celor trei administrații.
Donald Trump susține public perspectiva unei Irlande unite
Presiunea politică asupra Londrei a crescut și după intervenția președintelui american Donald Trump în dezbaterea privind reunificarea Irlandei.
Aflat la Dublin sâmbătă, 12 septembrie, Trump a declarat după întâlnirea cu premierul irlandez Micheál Martin că ar dori să vadă reunificarea insulei.
„Well, I don’t want to cause any problems, but I will tell you, I’d love to see it unified”, a declarat președintele american.
Trump a adăugat că, în opinia sa, reunificarea va avea loc în cele din urmă:
„The way I look at it, it’s going to happen eventually … I think it would be a fantastic thing.”
Președintele SUA a recunoscut însă explicit rolul Regatului Unit în orice asemenea proces: „Now the UK will have something to say about it … but I think it would be a great thing.” (Reuters)
Declarațiile reprezintă o intervenție neobișnuită a unui președinte american în una dintre cele mai sensibile probleme constituționale ale Regatului Unit.
Cardiff deschide o nouă etapă în relația cu Westminster
Summitul politic de luni nu declanșează juridic „destrămarea Regatului Unit”, iar documentele care urmează să fie semnate nu pot autoriza referendumuri de independență.
Importanța reuniunii este însă politică.
Pentru prima dată, SNP, Plaid Cymru și Sinn Féin dispun simultan de lideri aflați în fruntea celor trei administrații autonome și încearcă să transforme această configurație într-o platformă coordonată de presiune asupra Westminsterului.
Rhun ap Iorwerth a susținut anterior intensificarea cooperării între parlamentele și guvernele „celtice”, iar John Swinney a declarat încă din timpul campaniei electorale că o asemenea configurație ar modifica fundamental raporturile constituționale din Regatul Unit. (The Irish Times)
Miza reuniunii de la Cardiff nu este, așadar, declanșarea imediată a separării celor trei națiuni, ci construirea unei front comun politic care să oblige Londra să răspundă unei întrebări constituționale din ce în ce mai greu de evitat: în ce condiții poate o națiune componentă a Regatului Unit să își exercite dreptul de a decide dacă dorește să rămână în Uniune.
