Critici politice și pledoarie pentru negocieri directe cu Moscova
Republica Moldova marchează pe 29 iulie 32 de ani de la adoptarea Constituției, însă fostul președinte Igor Dodon a folosit această ocazie pentru un nou atac politic, reluând temele promovate de Kremlin. Critica sa la adresa actualei conduceri a statului este o constantă în ultima perioadă.
Igor Dodon, liderul Partidului Socialiștilor (PSRM), a combinat în ultimele zile criticile privind respectarea legii supreme cu reluarea unuia dintre cele mai cunoscute mesaje pro-ruse: necesitatea negocierilor directe cu Moscova pentru gaze naturale.
Într-un mesaj publicat cu ocazia Zilei Constituției, Dodon a declarat că cetățenii nu au motive de sărbătoare. El a acuzat actuala guvernare că a „subordonat voinței unui partid” Legea Supremă și că a capturat instituțiile statului.
Liderul PSRM susține că moldovenii au devenit „victimele unui regim antisocial și antiuman”, iar singura soluție pentru protejarea democrației este schimbarea urgentă a puterii de la Chișinău.
Securitatea energetică și exemplul țărilor europene
Pe lângă discursul legat de Constituție, Igor Dodon a readus rapid în prim-plan tema securității energetice, acuzând autoritățile că refuză dialogul cu Federația Rusă din rațiuni strict politice, în detrimentul cetățenilor care plătesc facturi mari.
În sprijinul pledoariei sale pentru reluarea contractelor cu Gazprom, Dodon a invocat exemplul unor state din Uniunea Europeană: „Dacă există posibilitatea de a procura gaz la un preț mai mic și de a reduce tariful pentru cetățeni, atunci acest lucru trebuie făcut. Nu mă interesează justificările politice. (…) Franța, Belgia sau Spania au importat în prima jumătate a anului gaze și petrol din Rusia de circa 12 miliarde de euro. Noi de ce achiziționăm același gaz rusesc, doar că prin intermediari și la un preț mai mare?”
Contextul contractului cu Gazprom
Deși Dodon insistă pe beneficiile economice ale unei înțelegeri cu Moscova, declarațiile sale ignoră deliberat istoria recentă a relațiilor contractuale dintre Republica Moldova și Gazprom.
Experții în energie atrag atenția asupra câtorva fapte incontestabile care demontează narațiunea „gazului frățesc”. Republica Moldova avea un contract valabil, însă Gazprom a redus drastic și apoi a sistat livrările către malul drept al Nistrului la sfârșitul anului 2022.
La momentul reducerii livrărilor, Chișinăul nu beneficia de gaz ieftin, ci plătea un tarif astronomic de 1.882 de dolari pentru 1.000 m³, conform clauzelor contractuale.
Politica energetică a Kremlinului și situația Transnistriei
Moscova a folosit livrările de gaze ca armă politică pentru a pune presiune pe guvernarea proeuropeană, forțând statul moldovean să își diversifice sursele de pe piața internațională pentru a nu lăsa țara în frig pe timp de iarnă.
Începând cu anul 2025, Kremlinul a radicalizat politica energetică, iar Gazprom a sistat livrările directe chiar și către regiunea separatistă transnistreană, lăsând Tiraspolul fără sprijinul tradițional gratuit.
În ciuda evidențelor că Rusia a folosit constant energia ca instrument de presiune, discursul lui Igor Dodon rămâne perfect aliniat cu retorica Moscovei, încercând să capitalizeze politic pe fondul dificultăților economice resimțite de cetățeni.
