Cel de-al 77-lea Congres Internațional de Astronautică (IAC 2026) s-a deschis luni, 5 octombrie, la Antalya, pentru prima dată găzduit de Türkiye. Sub tema „The World Needs More Space”, reuniunea aduce împreună agenții spațiale, guverne, companii, cercetători și reprezentanți ai mediului academic. Până miercuri, 7 octombrie, discuțiile au trecut de la explorarea Lunii și cooperarea dintre agenții la constelații de sateliți, accesul independent la orbită și rolul tot mai strategic al industriei spațiale. Congresul este organizat de Federația Internațională de Astronautică, găzduit de Agenția Spațială Turcă și co-găzduit de SAHA Istanbul.

Amploarea programului se reflectă și în numărul lucrărilor științifice selectate înaintea congresului. Organizatorii au anunțat că au primit 8.330 de rezumate din 108 țări. În urma evaluării, 4.077 de lucrări au fost acceptate, iar alte 542 au fost incluse pe lista de rezervă. Programul tehnic cuprinde peste 180 de sesiuni și mai mult de 4.000 de prezentări.

Deschiderea: programul spațial turc și accesul la spațiu

La ceremonia de deschidere au participat președintele Türkiye, Recep Tayyip Erdoğan, ministrul Industriei și Tehnologiei, Mehmet Fatih Kacır, și președinta Federației Internaționale de Astronautică, Gabriella Arrigo. Pentru Ankara, găzduirea congresului a oferit o platformă de prezentare a programului spațial național și a ambițiilor de a deveni un actor important în economia orbitală.

Erdoğan a evidențiat dezvoltarea capacităților turcești de proiectare și producție a sateliților, precum și obiectivele programului lunar al țării. Potrivit declarației sale, asamblarea și integrarea vehiculului spațial destinat misiunii lunare au fost finalizate; acesta ar avea o masă de aproximativ 3,5 tone, iar peste 80% din componente ar proveni din producția internă. Președintele a invocat și satelitul de comunicații TÜRKSAT 6A, lansat în 2024, drept un reper al capacității inginerești și industriale a țării. Acestea sunt obiective și date prezentate de partea turcă în cadrul congresului.

În discursul său, Erdoğan a susținut că explorarea spațiului nu ar trebui să rămână apanajul câtorva state și a criticat transformarea spațiului într-un nou teatru al cursei înarmărilor. Mesajul a pus în evidență una dintre tensiunile centrale ale congresului: spațiul este prezentat simultan ca domeniu al cooperării internaționale și ca infrastructură strategică în care statele caută să-și consolideze autonomia și influența.

La ceremonie a fost acordat și premiul IAF World Space Award pentru 2026. Distincția a revenit organizației International Charter: Space and Major Disasters, care coordonează accesul la date satelitare pentru gestionarea dezastrelor. De la începutul activității sale, în 2000, Carta a fost activată de peste 1.000 de ori în mai mult de 140 de țări, furnizând fără costuri date și informații autorităților implicate în răspunsul la dezastre. Premiul a adus în prim-plan o aplicație civilă directă a infrastructurii spațiale: folosirea observațiilor din orbită în situații de urgență.

Agențiile spațiale: cooperare internațională și autonomie

În prima zi, reprezentanți ai agențiilor spațiale din Türkiye, Statele Unite, Europa, China, India, Canada și Japonia au discutat despre explorarea Lunii și a planetei Marte și despre necesitatea cooperării pentru accesul sustenabil la spațiu. Președintele Agenției Spațiale Turce, Yusuf Kıraç, a subliniat că extinderea activităților orbitale face mai dificilă asigurarea unui acces sigur și sustenabil fără eforturi comune.

Reprezentantul NASA, Matt Anderson, a adus în discuție și competiția dintre Statele Unite și China. Într-un interviu acordat agenției Anadolu la Antalya, adjunctul administratorului NASA a descris competiția civilă în spațiu drept „mai strânsă decât ne-am dori în acest moment”. Declarația reflectă presiunea strategică din jurul programelor lunare, al capacităților de lansare și al prezenței pe orbită.

Poziția Agenției Spațiale Europene a combinat accentul pe parteneriate cu nevoia de a dezvolta capacități europene proprii. Directorul general al ESA, Josef Aschbacher, a pledat pentru consolidarea autonomiei Europei în explorarea umană și robotică, menținând în același timp cooperarea cu NASA și cu parteneri precum Japonia, Canada, Australia, Emiratele Arabe Unite și India. ESA urmează să pregătească opțiuni pentru reuniunea ministerială din decembrie de la Roma, inclusiv asupra capacității Europei de a transporta astronauți. Agenția a semnat, totodată, un memorandum de înțelegere cu compania Vast, în contextul pregătirilor pentru perioada de după încetarea operațiunilor Stației Spațiale Internaționale.

Ziua a doua: sateliți, lansatoare și parteneriate

Marți, 6 octombrie, agenda a adus în prim-plan rezultatele misiunii Artemis II, viitorul constelațiilor mari de sateliți și legătura dintre industria spațială comercială și geopolitică. Au fost discutate și planurile Turciei pentru o constelație de 198 de sateliți, precum și construirea unei baze de lansare în Somalia, proiecte prezentate de oficiali și reprezentanți ai industriei turce.

Dezvoltarea accesului propriu la orbită a fost o altă temă importantă. Roketsan a prezentat planurile pentru sistemele de lansare Şimşek-1 și Şimşek-2, destinate unor încărcături de până la 400 de kilograme, respectiv 1,5 tone. Separat, Turkish Aerospace Industries a anunțat că urmărește lansarea satelitului său de observare Hürsat la jumătatea anului 2027. Acestea sunt ținte comunicate de companii, iar realizarea lor va depinde de dezvoltarea și testarea tehnologiilor respective.

Congresul a produs și rezultate diplomatice concrete. Agenția Spațială Turcă a semnat două documente pentru extinderea cooperării: un acord-cadru cu agenții spațiale din state membre ale Organizației Statelor Turcice, construit pe cooperarea existentă în jurul unui proiect CubeSat, și o declarație de intenție cu Agenția Spațială a Regatului Unit, pentru dezvoltarea unor proiecte comune.

Miercuri, 7 octombrie: Artemis Accords și știința misiunii lunare

La momentul redactării, lucrările din a treia zi sunt în desfășurare. Programul de miercuri include reuniunea anuală a reprezentanților Artemis Accords și o conferință de presă dedicată evoluției acordurilor, co-prezidată de Matt Anderson și Roberto Melgar Sheen, directorul agenției spațiale din Peru. Pentru după-amiază este anunțată prezentarea preliminară a rezultatelor științifice ale misiunii Artemis II, cu date, imagini și alte materiale despre zborul lunar.

Agenda zilei cuprinde, de asemenea, discuții despre inteligența artificială pentru misiunile pe Marte, infrastructura orbitală a viitoarei economii spațiale și rolul noilor generații în guvernanța spațiului. Aceste sesiuni urmează să completeze dezbaterile din primele două zile, în care explorarea științifică a fost strâns legată de întrebări privind infrastructura, accesul la orbită și competiția dintre state.

Spațiul, între bun comun și infrastructură strategică

Până la 7 octombrie, IAC 2026 a conturat două direcții care se desfășoară în paralel. Prima privește cooperarea: misiunile lunare, schimbul de date, răspunsul la dezastre și colaborarea dintre agenții. A doua privește capacitățile naționale: sateliți, lansatoare, baze de lansare și acces independent la orbită.

Această dublă perspectivă explică de ce agenda congresului depășește cercetarea științifică. Sistemele spațiale susțin comunicațiile, navigația, observarea Pământului și intervenția în situații de criză; controlul și reziliența acestor infrastructuri au devenit, în consecință, teme economice și strategice. Tema „The World Needs More Space” capătă astfel un sens concret: extinderea activităților spațiale cere reguli comune și parteneriate, dar și capacități tehnologice pe care statele le pot controla și susține.

Congresul continuă la Antalya până vineri, 9 octombrie, când este programată și o zi deschisă publicului. Până atunci, reuniunea rămâne un punct de întâlnire între diplomație, cercetare și industrie — și o scenă pe care ambițiile spațiale naționale sunt prezentate, comparate și negociate.

Participarea României la IAC 2026

Participarea românească este documentată prin contribuțiile unor organizații și specialiști din sectorul spațial. Romanian Space Initiative (ROSPIN) a anunțat că participă la congres cu patru reprezentanți și șase lucrări, pe teme precum educația și comunicarea spațială, dezvoltarea competențelor profesionale, observarea Pământului și consolidarea ecosistemului spațial românesc. Lista oficială de speakeri a IAF îi include, de asemenea, pe specialiști afiliați Agenției Spațiale Române (ROSA).

Citește și