Guvernul condus de Luca Niculescu a aprobat vineri, 30 octombrie, schimbări ample în conducerea prefecturilor, prin eliberarea din funcție a 32 de prefecți și 20 de subprefecți. În aceeași ședință, Executivul a adoptat prima rectificare bugetară din 2026, iar ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a anunțat o nouă ajustare a bugetului până la 30 noiembrie, după evaluarea obligațiilor financiare ale statului.
Schimbări în conducerea prefecturilor din întreaga țară
Potrivit bilanțului hotărârilor guvernamentale prezentat de Gândul, Executivul a decis eliberarea din funcție a 32 de prefecți și 20 de subprefecți, concomitent cu numirea a 29 de prefecți și 15 subprefecți.
Numărul persoanelor eliberate din funcție îl depășește astfel cu opt pe cel al persoanelor numite. Diferența nu înseamnă însă că au fost desființate opt posturi, ci că, în urma deciziilor anunțate, unele funcții nu au primit imediat noi titulari.
Modificările vizează conducerile instituțiilor prefectului din numeroase județe și din municipiul București. În Prahova, de exemplu, Guvernul a aprobat numirea Cătălinei Bozianu ca prefect și a lui Mircea-Adi Tănase și Robert Lungu în funcțiile de subprefect.
Conform Codului administrativ, prefectul este reprezentantul Guvernului în teritoriu, având atribuții privind verificarea legalității actelor autorităților locale, coordonarea serviciilor publice deconcentrate și gestionarea situațiilor de urgență.
Numirea și eliberarea din funcție a prefecților și subprefecților sunt realizate prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministrului care coordonează instituția prefectului.
A doua rectificare bugetară, programată până la 30 noiembrie
În plan financiar, Executivul a aprobat prima rectificare bugetară din acest an, destinată în principal acoperirii cheltuielilor urgente din sănătate, pensii, administrație locală și investiții.
Ministerul Finanțelor a anunțat suplimentarea cu 3,22 miliarde de lei a bugetului asigurărilor de sănătate, majorarea cu 3,47 miliarde de lei a transferurilor către bugetul de pensii și alocarea a aproximativ 2,81 miliarde de lei pentru bugetele locale. Ținta deficitului bugetar rămâne la 6,2% din PIB.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a confirmat că a doua rectificare este planificată până la 30 noiembrie, urmând să permită noi ajustări în funcție de execuția bugetară și de resursele disponibile.
În paralel, Ministerul Finanțelor pregătește un raport privind obligațiile financiare ale statului, solicitat de PSD. Nazare a calificat cererea drept legitimă și a precizat că documentul va completa informațiile publicate lunar despre execuția bugetară.
Președintele PSD, Sorin Grindeanu, solicită evidențierea facturilor restante, inclusiv a obligațiilor legate de concediile medicale, rambursările de TVA, compensările din energie și lucrările de investiții.
Liderul social-democrat susține că a doua rectificare trebuie să clarifice diferența dintre deficitul calculat pe baza plăților efectuate și deficitul determinat potrivit metodologiei europene ESA, care include și obligații recunoscute contabil, dar încă neachitate.
Grindeanu a criticat gestionarea finanțelor în timpul fostului Guvern Bolojan, însă eventualele obligații restante și amploarea lor urmează să fie stabilite prin raportul Ministerului Finanțelor.
Alexandru Nazare a avertizat că România trebuie să mențină disciplina bugetară pentru a-și proteja ratingul de țară și accesul la finanțare. Potrivit ministrului, statul mai are de finanțat aproximativ 70 de miliarde de lei în ultimele opt săptămâni ale anului, iar pregătirea bugetului pentru 2027 va începe în perioada următoare.
Citește și
