Impactul incertitudinii asupra echipei
Kelvin Kao, antreprenor din Singapore, susține că angajații unei companii sunt afectați nu doar de schimbările interne, ci și de incertitudinea legată de deciziile importante. El a explicat ce îi sperie cel mai tare pe angajați.
În viziunea sa, nesiguranța se transmite rapid în echipă și influențează modul în care oamenii lucrează și comunică între ei.
În 2021, Kelvin Kao a acordat un interviu unei publicații despre cum agenția sa de creație a reușit să treacă peste coșmarul pandemiei de COVID-19, fără să concedieze niciun angajat. În doar trei luni, compania sa a pierdut trei contracte importante, o situație extrem de dificilă pentru orice firmă.
„Din senin, cifrele nu s-au mai „potrivit”. Acel lucru despre care vorbeam cu mândrie era acum amenințat”, a spus acesta.
În doar două săptămâni, conducerea a fost nevoită să găsească o strategie rapidă, analizând mai multe variante, inclusiv reducerea bugetelor și identificarea unor soluții care să evite concedierile. Cu toate acestea, veniturile nu mai erau suficiente pentru a susține întreaga echipă, ceea ce a dus în final la redistribuirea a aproximativ 20% dintre angajați.
Kelvin Kao a atras atenția că, în calitate de lider, avea acces la informații pe care angajații nu le cunoșteau, inclusiv situația reală a contractelor pierdute și planurile de restructurare aflate în discuție. Această diferență de perspectivă a creat un dezechilibru emoțional în echipă, deoarece oamenii simțeau că există probleme, dar nu aveau suficiente date pentru a înțelege contextul real.
„Echipa mea era „oarbă”. Doar bănuia. Discuțiile între colegi au devenit mai scurte și precaute, iar ședințele inopinante s-au transformat în momente de panică, chiar dacă, până atunci, fuseseră doar simple întâlniri de rutină și de brainstorming”, a explicat el.
În lipsa informațiilor clare, angajații au început să speculeze, iar acest lucru a dus la scenarii tot mai pesimiste.
Antreprenorul mai spune că, în perioadele dificile, tentația multor lideri este să evite comunicarea completă, însă acest lucru poate avea efecte inverse față de cele dorite. Deși transparența totală nu este întotdeauna posibilă din motive strategice sau juridice, tăcerea îi face pe angajați să caute singuri explicații.
În timp, atmosfera din companie se schimbă, proiectele sunt tratate diferit, iar oamenii devin mai precauți și mai tensionați. De asemenea, productivitatea scade în astfel de momente.
Kelvin Kao atrage atenția asupra diferenței dintre păstrarea confidențialității și evitarea comunicării. El explică faptul că există situații în care informațiile nu pot fi făcute publice imediat, dar acest lucru nu ar trebui să se transforme într-o lipsă totală de dialog cu echipa.
„Companiile încă cer confidențialitate și spațiu pentru deliberări imperfecte și discuții nefinalizate. Cu toate acestea, există o diferență între a nu divulga informații pentru că ar avea un impact major și a le ascunde, pentru că ar fi incomod pentru comunicator”, spune el.
În final, antreprenorul atrage atenția că nesiguranța pe termen lung este mai dificil de suportat decât o veste proastă.
„Angajații merită să cunoască tot adevărul, să fie informați, pentru a lua cea mai bună decizie. Unii vor alege să rămână, alții să plece. Nu este lipsă de loialitate, ci instinctul de supraviețuire”, a încheiat acesta.
