Reducerea datoriei Greciei și creșterea celei franceze
Pe 16 septembrie 2026, randamentul obligațiunilor grecești pe 10 ani era de aproximativ 4,28%, sub nivelul înregistrat de Franța, unde randamentul ajunsese la circa 4,52%. Aceasta, în pofida faptului că Grecia înregistra o datorie publică mult mai mare, de 143,5% din PIB în primul trimestru din 2026, comparativ cu 117,6% în cazul Franței, potrivit Eurostat.
Un factor esențial care explică costul mai scăzut al finanțării Greciei este traiectoria descendentă a datoriei sale. Într-un an, Grecia a reușit să reducă raportul datoriei la PIB cu 9,4 puncte procentuale, în timp ce Franța a înregistrat o creștere cu 4 puncte procentuale. Comisia Europeană estimează că această tendință va continua, cu datoria Greciei prognozată să scadă la 134,4% din PIB în 2027, iar datoria Franței să urce la 120,2% din PIB în același an.
Diferențele se reflectă și în situația bugetară a celor două țări. Grecia a raportat în 2025 un excedent guvernamental de 1,7% din PIB și este așteptată să mențină un excedent de 0,8% în 2026. Contrar, Franța a înregistrat un deficit de 5,1% din PIB în 2025, iar prognozele privind deficitul pentru 2026 s-au înrăutățit, mai ales după ce ministrul francez al Finanțelor, Roland Lescure, a redus estimarea de creștere economică pentru acest an de la 0,7% la 0,5%, declarând că ținta de deficit de 5% din PIB nu mai poate fi atinsă.
Structura datoriei și necesarul de finanțare
Grecia beneficiază de o structură a datoriei cu maturități îndepărtate, rezultatul programelor internaționale de salvare, ceea ce diminuează presiunea asupra refinanțării. La sfârșitul lunii iunie 2026, maturitatea medie a datoriei elene era de aproximativ 18,3 ani, iar portofoliul era practic integral cu dobândă fixă după operațiuni de acoperire financiară.
În schimb, Franța are un program de finanțare mult mai amplu, cu intenția de a emite în 2026 obligațiuni pe termen mediu și lung în valoare de aproximativ 310 miliarde de euro, după răscumpărări, comparativ cu numai 8 miliarde de euro planificate de Grecia pentru aceeași perioadă. Această diferență influențează nivelul randamentelor cerute de investitori, pe lângă nivelul datoriei publice și perspectivele financiare.
Deși ratingurile de credit ale Franței rămân superioare celor ale Greciei, diferențele în costurile de finanțare reflectă condițiile actuale de pe piață și nu o schimbare a ierarhiei ratingurilor suverane.
Poziția României în contextul datoriei publice și al costurilor de finanțare
România se află într-o situație distinctă față de Grecia și Franța. Datoria publică a țării era de 60,1% din PIB în primul trimestru al anului 2026, mult sub nivelurile celor două state. Totuși, ritmul de creștere a datoriei și deficitul bugetar reprezintă probleme majore. În aceeași perioadă, raportul datoriei a crescut cu 4,3 puncte procentuale față de anul precedent, iar în 2025 deficitul bugetar a fost de 7,9% din PIB, cel mai mare din Uniunea Europeană.
Comisia Europeană prognozează pentru România un deficit de 6,2% din PIB în 2026 și de 5,8% în 2027, cu o datorie publică estimată să atingă 63,3% din PIB în 2027.
În ceea ce privește costurile de finanțare, România plătește dobânzi semnificativ mai ridicate. La 16 septembrie 2026, randamentul obligațiunilor pe 10 ani era de aproximativ 7,30%, cu aproximativ 3 puncte procentuale peste nivelul Greciei și cu 2,78 puncte procentuale mai mare decât cel al Franței.
Investitorii iau în calcul mai mulți factori pentru evaluarea riscului financiar, inclusiv deficitul bugetar ridicat, direcția de creștere a datoriei și structura împrumuturilor. O particularitate importantă a datoriei României este că, la sfârșitul anului 2025, aproximativ 53% din aceasta era denominată în valută, conform datelor Eurostat.
