Giorgia Meloni solicită relaxarea regulilor fiscale ale UE din cauza crizei energetice
Premierul Italiei, Giorgia Meloni, cere Comisiei Europene să permită statelor membre să excludă investițiile și măsurile excepționale legate de criza energetică din calculul Pactului de Stabilitate și Creștere al Uniunii Europene.
Într-o scrisoare adresată președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, guvernul italian solicită o flexibilizare a regulilor fiscale pentru a gestiona mai ușor efectele economice generate de războiul din Iran și de creșterea accelerată a prețurilor la energie, potrivit publicației americane Politico.
Regulile europene impun statelor membre să mențină deficitul bugetar sub pragul de 3% din PIB. În document, Meloni avertizează că tensiunile din Orientul Mijlociu și situația din Strâmtoarea Hormuz amplifică efectele războiului din Ucraina asupra piețelor energetice europene.
Premierul italian a declarat: „Criza din Orientul Mijlociu și tensiunile din Strâmtoarea Hormuz, care se adaugă efectelor agresiunii ruse din Ucraina, au deja efecte foarte grave și adesea asimetrice asupra prețurilor la energie și asupra costurilor suportate de familii și companii”.
Meloni susține că securitatea energetică trebuie tratată la nivel european în același mod în care UE a acordat flexibilitate pentru cheltuielile de apărare. Ea solicită extinderea temporară a „clauzei naționale de salvgardare”, folosită în prezent pentru investițiile în apărare, astfel încât să includă și măsurile de urgență din domeniul energetic.
Solicitarea vine într-un moment sensibil pentru executivul italian, după ce biroul european de statistică a confirmat luna trecută că deficitul bugetar al Italiei pentru 2025 a depășit limitele stabilite de Bruxelles. Aceasta complică planurile economice ale guvernului Meloni înaintea unui an electoral considerat dificil, în care coaliția de centru-dreapta aflată la putere se află într-o competiție strânsă în sondaje cu opoziția de centru-stânga.
Premierul a avertizat și că va fi dificil pentru Roma să justifice participarea la programul european SAFE, destinat finanțării apărării, dacă Bruxelles-ul refuză o flexibilitate similară pentru costurile energetice.
Comisia Europeană a transmis însă că preferă utilizarea mecanismelor existente și a fondurilor deja disponibile. Purtătorul de cuvânt Olof Gill a declarat că executivul european a pus deja la dispoziția statelor membre „o serie de opțiuni” pentru gestionarea crizei energetice, fără a include extinderea clauzei fiscale solicitate de Italia.
La rândul său, purtătorul de cuvânt Balazs Ujvari a precizat că aproximativ 95 de miliarde de euro din fondurile europene pentru investiții energetice nu au fost încă utilizate. Comisia Europeană a mai anunțat că monitorizează atent evoluția situației și că este pregătită să analizeze flexibilitățile existente în actualul cadru fiscal european.
De la izbucnirea conflictului cu Iranul, pe 28 februarie, după atacurile comune americano-israeliene asupra unor ținte iraniene, piețele europene au fost afectate de creșterea prețurilor la petrol și gaze naturale. Aproximativ 20% din aprovizionarea globală cu petrol tranzitează Strâmtoarea Hormuz, una dintre cele mai importante rute energetice din lume. Investitorii și guvernele europene urmăresc cu atenție riscurile privind aprovizionarea cu gaze, funcționarea rafinăriilor și stocurile de combustibil pentru aviație.
