Franța ar susține candidatura lui Klaas Knot la conducerea BCE în schimbul postului de economist-șef

Franța este pregătită să susțină candidatura olandezului Klaas Knot pentru președinția Băncii Centrale Europene, cu condiția ca postul de economist-șef al instituției să revină unui candidat francez, potrivit unor surse familiarizate cu negocierile citate de Reuters. Înțelegerea informală ar avea sprijinul președintelui Emmanuel Macron, dar ar putea întâmpina opoziția Germaniei, care urmărește la rândul său unul dintre posturile-cheie din viitoarea conducere a BCE.

Discuțiile privind succesiunea Christinei Lagarde s-au intensificat pe fondul speculațiilor referitoare la o posibilă plecare anticipată a președintei BCE și a membrei Comitetului Executiv Isabel Schnabel. Mandatul lui Lagarde expiră oficial la 31 octombrie 2027, iar cel al lui Schnabel la 31 decembrie 2027. Mandatul actualului economist-șef, Philip Lane, se încheie mai devreme, la 31 mai 2027.

O eventuală plecare anticipată a lui Lagarde și Schnabel ar concentra într-o perioadă scurtă negocierile pentru trei dintre cele mai influente poziții ale instituției de la Frankfurt: președinția, un loc în Comitetul Executiv și portofoliul de economist-șef. Reuters notează că Parisul încearcă să lege aceste numiri într-un acord politic mai amplu între marile economii ale zonei euro.

Klaas Knot, susținut de Paris în fața lui Pablo Hernández de Cos

Planul discutat la Paris îl plasează pe Klaas Knot în poziția de candidat acceptabil pentru Franța la conducerea BCE. Knot a fost guvernator al băncii centrale a Țărilor de Jos între 2011 și 2025 și, în această perioadă, a fost membru al Consiliului guvernatorilor BCE.

Publicitate

În cercurile financiare, Knot este asociat în general cu o politică monetară prudentă și cu o poziție fermă în privința inflației, dar Reuters notează că este considerat și suficient de pragmatic pentru a-și adapta pozițiile în funcție de datele economice.

„Este adeptul unei politici monetare ferme, dar nu este rigid în abordare”, a declarat pentru Reuters un oficial francez.

Unul dintre principalii săi rivali este spaniolul Pablo Hernández de Cos, fost guvernator al Băncii Spaniei și fost membru al Consiliului guvernatorilor BCE. Hernández de Cos conduce din iulie 2025 Banca Reglementelor Internaționale, instituția de la Basel care funcționează ca principal forum de cooperare între băncile centrale.

Reuters arată că proveniența geografică a viitorului președinte va influența și celelalte numiri. O eventuală alegere a lui Hernández de Cos, provenit din sudul Europei, ar putea crește presiunile pentru acordarea postului de economist-șef unui candidat dintr-un stat nordic al zonei euro, în timp ce susținerea lui Knot ar permite Parisului să revendice mai ușor această poziție.

Parisul urmărește postul de economist-șef

În schimbul sprijinului pentru Knot, Franța dorește ca următorul economist-șef al BCE să fie francez, potrivit surselor Reuters.

Funcția nu reprezintă un mandat distinct prevăzut de tratatele europene, ci un portofoliu atribuit unuia dintre membrii Comitetului Executiv. Potrivit informațiilor Reuters, președintele BCE îl desemnează dintre membrii Comitetului Executiv.

Printre numele discutate la Paris se află Agnès Bénassy-Quéré, în prezent al doilea viceguvernator al Banque de France. Economista a fost anterior economist-șef al Trezoreriei franceze și este specializată în politica macroeconomică europeană și sistemul monetar internațional.

Un alt nume este Laurence Boone, fost economist-șef al OCDE și fost secretar de stat francez pentru afaceri europene. Reuters menționează și candidatura potențială a economistei Hélène Rey.

Rey a preluat la 1 septembrie 2026 funcția de consilier economic și șef al Departamentului Monetar și Economic al Băncii Reglementelor Internaționale și face parte din Comitetul Executiv al instituției. Anterior, a fost profesor la London Business School.

Numirea uneia dintre cele trei economiste ar contribui și la menținerea reprezentării feminine în Comitetul Executiv al BCE. În prezent, Christine Lagarde și Isabel Schnabel sunt singurele două femei dintre cei șase membri ai conducerii executive.

Germania ar putea contesta planul francez

Configurația susținută de Paris ar putea intra însă în conflict cu interesele Berlinului. Potrivit Reuters, oficiali germani urmăresc și ei postul de economist-șef, considerat unul dintre cele mai influente portofolii din BCE.

Planul francez ar lăsa Germaniei posibilitatea de a nominaliza un succesor pentru locul ocupat în prezent de Isabel Schnabel și de a păstra influența asupra portofoliului operațiunilor de piață. Berlinul ar prefera însă o poziție mai puternică în viitoarea arhitectură a conducerii, ceea ce poate transforma succesiunea într-o negociere mai amplă între principalele state ale zonei euro.

Franța, Germania și Italia au de facto o prezență aproape permanentă în Comitetul Executiv, deși tratatele europene nu prevăd cote naționale pentru aceste state.

Formal, membrii Comitetului Executiv al BCE, inclusiv președintele și vicepreședintele, sunt numiți de Consiliul European prin majoritate calificată, la recomandarea Consiliului UE și după consultarea Parlamentului European și a Consiliului guvernatorilor BCE. Mandatele sunt de opt ani și nu pot fi reînnoite.

În practică, astfel de numiri sunt precedate de negocieri politice între guvernele zonei euro, în care sunt luate în calcul echilibrul geografic, reprezentarea celor mai mari economii și distribuirea principalelor portofolii.

Lagarde spune că rămâne până în 2027

Christine Lagarde nu a confirmat informațiile privind o posibilă demisie înainte de încheierea mandatului.

„Nu veți scăpa de mine înainte de 2027”, a declarat ea, fără a exclude explicit o plecare înainte de 31 octombrie 2027. Reuters a relatat anterior că pe piețele europene circulă de mai multe luni scenariul unei plecări anticipate, care i-ar permite lui Emmanuel Macron să participe la negocierea succesorului înainte de încheierea propriului mandat prezidențial.

Isabel Schnabel nu a comentat, la rândul său, informațiile publicate de Handelsblatt potrivit cărora ar purta discuții privind o posibilă funcție de conducere la Fondul Monetar Internațional.

În lipsa unor demisii anticipate, prima schimbare certă este programată pentru mai 2027, când expiră mandatul lui Philip Lane. În octombrie va urma încheierea mandatului Christinei Lagarde, iar în decembrie cel al lui Isabel Schnabel. Această succesiune transformă anul 2027 într-un moment major de reconfigurare a conducerii BCE, iar negocierile dintre Paris, Berlin și celelalte capitale ale zonei euro au început deja cu mai mult de un an înaintea primelor mandate care ajung la termen.