Economia Franței ar urma să crească cu doar 0,4% în 2026, potrivit noii prognoze publicate de Institutul Național de Statistică și Studii Economice (INSEE), care și-a redus estimarea de la 0,7%. Ritmul este de peste două ori mai slab decât avansul de 0,9% înregistrat în 2025 și plasează Franța semnificativ în urma celorlalte mari economii ale zonei euro.

După o contracție de 0,2% în primul trimestru și stagnare în trimestrul al doilea, INSEE estimează o creștere de numai 0,1% în trimestrul al treilea și de 0,2% în ultimele trei luni ale anului 2026.

Dorian Roucher, șeful departamentului de conjunctură al INSEE, a arătat că economia franceză ar urma să înregistreze în acest an o performanță de aproximativ trei ori mai slabă decât media celorlalte mari economii din zona euro. Germania este estimată să crească cu 1%, Italia cu 0,9%, iar Spania cu 2,6%. Franța devine astfel cea mai slab performantă dintre cele patru mari economii ale zonei euro și singura dintre acestea care încetinește față de 2025.

Consumul și investițiile frânează economia franceză

Slăbiciunea economiei este determinată în primul rând de cererea internă. Puterea de cumpărare a gospodăriilor ar urma să scadă cu 0,4% în 2026, în timp ce consumul populației este estimat să avanseze cu numai 0,3%, gospodăriile apelând parțial la economii pentru a compensa reducerea veniturilor reale.

Investițiile companiilor sunt prognozate să scadă cu 0,3%, afectate de cererea redusă, costul mai mare al capitalului și incertitudinile economice internaționale. Investițiile gospodăriilor sunt, la rândul lor, estimate să se contracte cu aproximativ 1,3%.

INSEE identifică și alți factori care au tras în jos activitatea economică. Valurile de căldură și seceta din timpul verii ar urma să coste economia franceză aproximativ 0,1 puncte procentuale de creștere în 2026, în principal prin reducerea producției agricole. Activitatea din lucrările publice a înregistrat, de asemenea, o deteriorare puternică după alegerile municipale din primăvară.

Situația fiscală limitează suplimentar capacitatea Parisului de a compensa încetinirea prin cheltuieli publice. Guvernul urmărea reducerea deficitului bugetar la 4,9% din PIB în 2026, de la 5% în 2025, însă INSEE apreciază că revizuirea în jos a creșterii face această țintă mult mai dificil de atins.

Inflația revine, iar puterea de cumpărare scade

Presiunile inflaționiste s-au intensificat din nou. Potrivit indicatorului național utilizat de INSEE, inflația, situată la 2,4% în august, ar urma să ajungă la aproximativ 2,9% la sfârșitul anului.

Indicatorul armonizat utilizat pentru comparațiile europene oferă valori ușor diferite: INSEE estimează o creștere de la 2,7% în august la 3,1% la sfârșitul anului, cu o medie anuală de 2,3%.

Creșterea prețurilor, combinată cu dinamica redusă a salariilor și deteriorarea pieței muncii, explică scăderea estimată de 0,4% a puterii de cumpărare în acest an.

Șomajul ar putea ajunge la 8,6%

Perspectivele sunt negative și pe piața muncii. Rata șomajului ajunsese deja la 8,3% în trimestrul al doilea, cel mai ridicat nivel după 2020 și, înainte de perioada pandemiei, după trimestrul al treilea din 2019.

INSEE estimează că rata șomajului va urca la 8,6% până la sfârșitul anului, față de aproximativ 8% cu un an înainte. Sectorul privat ar urma să piardă aproximativ 52.000 de locuri de muncă pe parcursul anului 2026.

Deteriorarea conjuncturii complică și pregătirea bugetului pentru 2027. Guvernul urmează să își revizuiască propriul scenariu macroeconomic, care prevedea până acum o creștere de 0,7% în acest an, înaintea prezentării proiectului de buget în Parlament.

Slăbirea economiei capătă și o miză politică importantă înaintea alegerilor prezidențiale din 2027. Creșterea redusă, scăderea puterii de cumpărare, revenirea inflației și majorarea șomajului limitează marja fiscală a executivului și riscă să transforme situația economică într-una dintre temele centrale ale viitoarei campanii electorale.