Riscul depășirii deficitului și presiunea datoriei
Lecornu a spus că, fără reduceri de cheltuieli, deficitul ar putea ajunge la 6,5% din PIB, iar Franței i-ar fi foarte greu să respecte angajamentul făcut în fața Comisiei Europene de a reduce deficitul la 3% din PIB până în 2029.
Povara datoriei a crescut în ultimii ani de la 2.300 de miliarde la peste 3.500 de miliarde de euro și devine tot mai costisitoare, pe fondul creșterii dobânzilor la nivel mondial. Lecornu a spus că țara trebuie să găsească încă 10 miliarde de euro pentru finanțarea datoriei și că „povara datoriei apasă din ce în ce mai greu asupra bugetului”.
Creșterea cheltuielilor și impactul demografic
„Aceste economii vor servi la încetinirea considerabilă a creșterii cheltuielilor”, a spus Lecornu, explicând că îmbătrânirea populației duce la costuri mai mari pentru sănătate și pentru persoanele în vârstă.
Prognoze economice și provocări politice
Guvernul francez intenționa inițial să reducă deficitul la 4,7% din PIB în acest an, dar a recunoscut săptămâna trecută că acesta va ajunge, în cele din urmă, la peste 5%. Executivul și-a redus, de asemenea, prognoza de creștere economică pentru acest an și pentru anul viitor, la 0,5% în 2026 și la 1% în 2027.
Guvernul minoritar condus de Lecornu va prezenta proiectul de buget parlamentarilor în următoarele săptămâni, însă adoptarea lui va fi dificilă în lipsa unei majorități guvernamentale. În plus, apropierea alegerilor prezidențiale din primăvara anului 2027 îi va determina pe liderii partidelor să își contureze mai clar pozițiile înaintea campaniei electorale.
