Fondul Monetar Internațional menține perspectiva unei creșteri a economiei mondiale de aproximativ 3% în 2026, după ce șocul energetic provocat de războiul din Orientul Mijlociu s-a dovedit, până acum, mai puțin sever decât se anticipa. Instituția avertizează însă că riscurile rămân ridicate, în condițiile în care prețurile energiei sunt încă mari, rezervele strategice trebuie refăcute, iar apropierea iernii în emisfera nordică poate aduce noi presiuni.

În actualizarea din iulie a raportului World Economic Outlook, FMI estima o creștere globală de 3% în 2026 și de 3,4% în 2027, față de o medie de 3,5% înregistrată în perioada 2024–2025. Prognoza pentru 2026 nu reprezintă, deocamdată, o nouă estimare publicată în septembrie, ci rămâne proiecția oficială prezentată în vară.

Economia mondială a absorbit mai bine decât se anticipa șocul energetic

Julie Kozack, directoarea Departamentului de Comunicare al FMI, a declarat joi că economia globală a demonstrat o reziliență semnificativă după șase luni de război în Orientul Mijlociu, însă a avertizat că șocul energetic nu s-a încheiat.

Statele au reușit să limiteze efectele perturbărilor prin utilizarea rezervelor de petrol și gaze, diversificarea surselor de aprovizionare și măsuri de reducere a cererii. Extinderea producției energetice în afara Golfului, creșterea ponderii energiei regenerabile și scăderea intensității energetice a economiilor au contribuit, de asemenea, la evitarea unui șoc mai sever.

Aceste mecanisme oferă însă doar o marjă temporară de protecție. Directorul general al FMI, Kristalina Georgieva, a avertizat la începutul lunii septembrie că rezervele strategice de petrol și gaze vor trebui refăcute, în timp ce Strâmtoarea Hormuz rămâne în mare parte închisă, iar apropierea sezonului rece va determina creșterea necesarului energetic în emisfera nordică.

În același timp, dezvoltarea accelerată a infrastructurii pentru inteligența artificială creează o sursă suplimentară de cerere pentru energie. Investițiile masive în centre de date, infrastructură digitală și capacități de producție a electricității susțin activitatea economică, în special în Statele Unite și în economiile integrate în lanțul tehnologic global, dar sporesc simultan presiunea asupra sistemelor energetice.

Războiul și inteligența artificială trag economia în direcții opuse

FMI descrie actuala economie mondială prin interacțiunea a două forțe majore.

Războiul din Orientul Mijlociu generează un șoc negativ de ofertă. Creșterea prețurilor la energie se transmite către îngrășăminte, alimente și alte materii prime, afectând în special statele importatoare de energie și economiile cu spațiu fiscal limitat.

În direcția opusă acționează ciclul investițional asociat inteligenței artificiale. Cererea pentru semiconductori, centre de date, infrastructură electrică și alte componente ale economiei digitale stimulează investițiile și activitatea în statele aflate în centrul lanțurilor tehnologice.

Rezultatul este o economie mondială care continuă să crească, dar într-un mod tot mai inegal. Exportatorii de energie și economiile puternic integrate în ecosistemul tehnologic beneficiază de noile condiții, în timp ce importatorii de materii prime care participă într-o măsură redusă la boom-ul tehnologic suportă o parte disproporționată a costurilor.

Dezinflația globală s-a oprit

Inflația reprezintă o altă vulnerabilitate majoră. FMI estima în iulie o inflație globală de 4,7% pentru 2026, în creștere de la 4,1% în 2025, înainte de o temperare la 3,9% în 2027. Instituția avertiza atunci că procesul de dezinflație început în 2024 s-a oprit.

Kozack a precizat joi că anticipațiile inflaționiste au crescut, deși rămân relativ bine ancorate pe termen lung. O nouă escaladare a prețurilor petrolului și gazelor ar putea accentua presiunile asupra prețurilor și ar complica deciziile băncilor centrale, obligate să echilibreze combaterea inflației cu protejarea creșterii economice.

FMI avertizează că impactul nu este uniform. Economiile cu o dependență ridicată de importurile energetice și cu resurse bugetare limitate sunt mult mai vulnerabile în fața unei noi deteriorări a piețelor materiilor prime.

Datoria publică globală se apropie de 100% din PIB

Al doilea mare avertisment privește finanțele publice. Potrivit FMI, datoria publică globală se situează la aproape 100% din PIB și a depășit maximele înregistrate după cel de-Al Doilea Război Mondial, urmând să continue să crească.

Problema este amplificată de faptul că statele au utilizat în ultimii ani resurse bugetare importante pentru a răspunde unor șocuri succesive, fără a reuși ulterior să reducă în aceeași măsură nivelurile datoriei.

Vulnerabilitățile sunt importante atât pentru economiile avansate cu datorii foarte ridicate, cât și pentru statele emergente și în curs de dezvoltare care se confruntă cu costuri mari de finanțare, probleme de lichiditate și acces mai dificil la capital. FMI recomandă guvernelor să refacă spațiul fiscal și să evite menținerea pe termen lung a măsurilor de sprijin introduse pentru compensarea șocului energetic.

Perspectiva FMI rămâne astfel prudentă. Economia mondială a absorbit mai bine decât se anticipa primul impact al crizei energetice, iar investițiile asociate inteligenței artificiale continuă să susțină creșterea. Reziliența actuală depinde însă de amortizoare care se reduc treptat.

Refacerea rezervelor energetice, apropierea iernii, cererea tot mai mare de electricitate, inflația persistentă și nivelurile ridicate ale datoriei publice lasă economiei mondiale o marjă mai mică pentru absorbirea unui nou șoc. FMI urmează să publice următorul set complet de prognoze în cadrul reuniunilor anuale FMI–Banca Mondială, programate în perioada 12–18 octombrie, la Bangkok.