Cele două evoluții readuc în atenție una dintre principalele vulnerabilități ale politicii europene de extindere: capacitatea statelor membre de a influența ritmul aderării prin condiții politice și revendicări bilaterale, chiar și atunci când țările candidate îndeplinesc etape importante ale procesului de integrare.
Discuțiile au loc în contextul summitului Consiliului European din 15–16 octombrie, de la Bruxelles, unde extinderea Uniunii figurează pe agenda liderilor europeni.
Ungaria și Bulgaria elimină referirea la accelerarea negocierilor cu Ucraina și Republica Moldova
Budapesta și Sofia au intervenit asupra proiectului de concluzii al Consiliului European, solicitând eliminarea expresiei „cât mai curând posibil” din pasajele referitoare la deschiderea capitolelor de negociere rămase pentru Ucraina și Republica Moldova.
Potrivit informațiilor atribuite unor diplomați europeni, versiunea documentului din 13 octombrie includea această formulare, însă proiectul actualizat în 14 octombrie nu o mai conține.
Modificarea nu reprezintă o suspendare a negocierilor și nici un veto formal asupra aderării celor două state. Ea indică însă absența consensului pentru asumarea unui calendar mai ambițios privind continuarea procesului.
Poziția Ungariei este semnificativă în contextul schimbărilor politice de la Budapesta. Premierul Péter Magyar, care l-a înlocuit pe Viktor Orbán în urma alegerilor din primăvară, menține o abordare prudentă față de integrarea europeană a Ucrainei.
Această poziție persistă chiar după progresele înregistrate în soluționarea disputei privind drepturile minorității maghiare din Ucraina.
La 12 octombrie, președintele Volodimir Zelenski a promulgat legislația care consolidează drepturile minorităților naționale, inclusiv accesul la educație în limba maternă. Măsura a permis Ungariei să renunțe la obiecțiile care împiedicau deschiderea unor noi etape de negociere.
Zelenski și Magyar urmează să aibă vineri, 16 octombrie, prima lor întrevedere bilaterală oficială, în marja summitului european.
Ucraina și Republica Moldova au deschis deja patru dintre cele șase clustere de negociere
Intervenția Ungariei și Bulgariei survine la numai două zile după un progres important pentru Kiev și Chișinău.
La 13 octombrie, Uniunea Europeană a deschis negocierile pentru două noi clustere: piața internă și competitivitatea și creșterea incluzivă. Acestea includ, împreună, 17 capitole și acoperă domenii esențiale pentru integrarea în piața europeană, de la libera circulație și concurență până la fiscalitate, industrie, educație și transformare digitală.
Ambele state au astfel patru dintre cele șase clustere de negociere deschise, o etapă relevantă în procesul de armonizare legislativă și instituțională cu normele europene.
Obiectivul Kievului și Chișinăului este continuarea negocierilor și deschiderea etapelor rămase până la sfârșitul anului, însă aceste decizii necesită acordul statelor membre.
În cazul Republicii Moldova, dificultatea este amplificată de asocierea politică a parcursului său european cu cel al Ucrainei. Deși cele două țări sunt evaluate individual în funcție de reformele realizate, deciziile privind deschiderea negocierilor au fost coordonate până în prezent.
Eliminarea formulării privind accelerarea procesului din ambele secțiuni ale proiectului de concluzii reflectă această abordare comună.
Croația condiționează aderarea Muntenegrului de rezolvarea disputelor din anii ’90
În Balcanii de Vest, un alt dosar de extindere întâmpină dificultăți, de această dată din cauza relațiilor dintre Croația și Muntenegru.
Guvernul de la Zagreb solicită autorităților muntenegrene soluționarea unor probleme rămase deschise după conflictele care au însoțit destrămarea Iugoslaviei, inclusiv despăgubiri pentru victime, clarificarea crimelor de război și delimitarea frontierelor.
Premierul croat Andrej Plenković a declarat, înaintea summitului european, că țara sa a manifestat o atitudine constructivă față de candidatura Muntenegrului, dar că anumite probleme bilaterale nu au înregistrat progrese suficiente.
Printre solicitările Zagrebului se numără acordarea de compensații foștilor deținuți ai lagărului de la Morinj, unde aproximativ 300 de cetățeni croați au fost închiși între octombrie 1991 și august 1992.
Croația cere, de asemenea, continuarea eforturilor pentru identificarea a 14 persoane dispărute în timpul războiului, investigarea crimelor de război și soluționarea revendicărilor patrimoniale ale unor familii croate.
Alte puncte de divergență privesc menținerea plăcii comemorative de la Morinj, schimbarea denumirii unei piscine din Kotor, delimitarea frontierei maritime și restituirea navei-școală Jadran, aflată sub control muntenegrean.
Aceste revendicări au fost formulate oficial de Ministerul croat al Afacerilor Externe încă din iulie 2026.
Muntenegru, cel mai avansat candidat la aderarea în Uniunea Europeană
Poziția Croației intervine într-un moment important pentru Muntenegru, considerat cel mai avansat dintre statele implicate în actualul proces de extindere.
La 12 octombrie, Podgorica a închis provizoriu negocierile pentru încă trei capitole, referitoare la politica economică și monetară, statistică și politica socială și ocuparea forței de muncă.
Muntenegru a deschis toate cele 33 de capitole de negociere și a închis provizoriu 21 dintre acestea.
Autoritățile de la Podgorica urmăresc încheierea negocierilor și aderarea la Uniunea Europeană până în 2028, însă această perspectivă depinde atât de finalizarea reformelor, cât și de obținerea acordului tuturor statelor membre.
Croația afirmă că nu urmărește împiedicarea aderării vecinului său, ci soluționarea problemelor bilaterale înaintea finalizării procesului. Totuși, Zagrebul continuă să formuleze obiecții privind avansarea negocierilor în anumite domenii, inclusiv justiția, drepturile fundamentale și politica externă.
Extinderea europeană, între criteriile de aderare și interesele statelor membre
Situațiile Ucrainei, Republicii Moldova și Muntenegrului evidențiază două tipuri distincte de dificultăți în procesul de extindere.
În primul caz, Ungaria și Bulgaria contestă formularea angajamentului politic privind ritmul negocierilor, fără să anuleze progresele deja realizate. În al doilea, Croația condiționează avansarea unor etape de soluționarea disputelor bilaterale.
Elementul comun îl reprezintă rolul decisiv al statelor membre în procesul de aderare.
Deși Comisia Europeană evaluează reformele și gradul de pregătire al țărilor candidate, deciziile esențiale privind negocierile și admiterea unor noi membri depind de acordul guvernelor europene.
Această configurație permite menținerea unor standarde comune, dar oferă statelor membre și posibilitatea de a introduce pe agenda extinderii propriile preocupări politice, istorice sau de securitate.
Pentru Uniunea Europeană, miza depășește calendarul aderării celor trei state.
Bruxellesul prezintă extinderea drept un instrument strategic pentru consolidarea stabilității pe continent, în special în Europa de Est și Balcanii de Vest. În același timp, procesul rămâne dependent de capacitatea celor 27 de guverne de a ajunge la compromisuri asupra unor dosare care nu privesc întotdeauna direct criteriile europene de aderare.
Discuțiile din cadrul summitului de la Bruxelles vor indica măsura în care liderii europeni pot menține ritmul negocierilor, fără ca divergențele bilaterale să compromită obiectivele strategice ale politicii de extindere.
Citește și
