Comisia Europeană a prezentat miercuri, 9 septembrie, Legea europeană privind inovarea, un nou proiect legislativ destinat facilitării accesului startup-urilor și companiilor inovatoare la finanțare și la contracte publice de cercetare. Bruxelles-ul estimează că măsurile propuse ar putea genera până la 452 de miliarde de euro suplimentar în PIB-ul Uniunii Europene în următorii zece ani.
Inițiativa încearcă să reducă una dintre problemele identificate de Comisie în economia europeană: transformarea cercetării și a brevetelor în companii capabile să se dezvolte și să concureze la nivel internațional. Proiectul face parte din Strategia UE pentru startup-uri și scale-up-uri și din agenda europeană privind competitivitatea.
Brevetele ar putea fi folosite mai ușor pentru obținerea finanțării
Una dintre principalele modificări propuse privește modul în care este evaluată proprietatea intelectuală. În prezent, numeroase startup-uri dețin brevete sau alte active intelectuale valoroase, dar întâmpină dificultăți atunci când încearcă să le folosească drept bază pentru atragerea unor investiții sau obținerea de credite.
Comisia propune ca Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO) să dezvolte un cadru comun european pentru evaluarea acestor active. Ar urma să fie creată și o piață secundară digitală pentru tranzacționarea și licențierea proprietății intelectuale, precum și un centru de sprijin pentru companii.
Potrivit estimărilor care însoțesc proiectul, reforma ar putea genera anual între 2,7 și 10,2 miliarde de euro în finanțări suplimentare garantate sau susținute de proprietate intelectuală. Economiile administrative pentru companii sunt evaluate la aproximativ 35 de milioane de euro.
Noi reguli pentru achizițiile publice de cercetare
A doua componentă importantă a proiectului privește achizițiile publice pentru cercetare și dezvoltare.
Bruxelles-ul vrea ca autoritățile publice să utilizeze mai frecvent contractele de cercetare pentru dezvoltarea unor tehnologii care încă nu sunt disponibile comercial. Procedurile ar urma să fie armonizate la nivel european pentru a facilita participarea startup-urilor și a companiilor inovatoare.
Proiectul introduce și o preferință pentru soluțiile dezvoltate în UE și prevede, în anumite contracte, ca cel puțin 50% din activitățile de cercetare și dezvoltare să fie realizate în statele acoperite de regulament. Sunt prevăzute însă excepții atunci când nu există o alternativă adecvată sau diferența de cost este disproporționată.
La nivelul UE, achizițiile publice de cercetare și dezvoltare sunt estimate în prezent la aproximativ 17,3 miliarde de euro anual. Centrul Comun de Cercetare al Comisiei arată că fiecare euro cheltuit prin astfel de contracte poate genera aproximativ trei euro în beneficii pentru furnizori, prin dezvoltarea de tehnologii și creșterea productivității.
Comisia estimează până la 452 de miliarde de euro în PIB suplimentar
Centrul Comun de Cercetare a analizat impactul celor trei reforme centrale incluse în proiect.
În scenariul conservator, măsurile ar putea genera aproape 256 de miliarde de euro suplimentar în economia UE în următorii zece ani și până la 238.000 de locuri de muncă.
În scenariul optimist, câștigul cumulat de PIB ar putea ajunge la aproape 452 de miliarde de euro, iar numărul locurilor de muncă create ar putea atinge aproximativ 507.000. Aceste cifre reprezintă estimări economice ale Comisiei, nu finanțări care urmează să fie distribuite direct companiilor.
Proiectul prevede și utilizarea mai largă a așa-numitelor sandbox-uri de reglementare, în care companiile pot testa produse și tehnologii noi într-un cadru controlat înainte de aplicarea integrală a normelor existente.
Legea europeană privind inovarea trebuie să parcurgă procesul legislativ al Uniunii înainte de a intra în vigoare. Inițiativa se înscrie într-un pachet mai amplu prin care Comisia încearcă să reducă diferența dintre capacitatea europeană de cercetare și succesul comercial al tehnologiilor dezvoltate în UE.
