Uniunea Europeană accelerează dezvoltarea IRIS², propriul sistem de comunicații securizate prin satelit, într-un efort de reducere a dependenței tehnologice de infrastructurile controlate de companii americane. Proiectul va include 348 de sateliți și va furniza servicii de comunicații pentru instituții guvernamentale, structuri militare, servicii de urgență și operatori comerciali. Primele lansări sunt programate pentru 2029, iar intrarea în serviciu a sistemului este prevăzută pentru 2030.
Dezvoltarea infrastructurii europene revine în atenție pe fondul controverselor privind restricționarea serviciilor Starlink și Starshield utilizate de forțele ucrainene. Disputa dintre Kiev și Washington a evidențiat vulnerabilitatea operațiunilor militare care depind de servicii de comunicații administrate în afara controlului autorităților naționale.
Pentru Bruxelles, IRIS² reprezintă mai mult decât un proiect tehnologic. Noua constelație este concepută ca o infrastructură strategică, menită să asigure continuitatea comunicațiilor europene inclusiv în situații de conflict sau criză majoră.
IRIS²: 348 de sateliți pe două tipuri de orbită
Programul IRIS², denumit Infrastructure for Resilience, Interconnectivity and Security by Satellite, a intrat într-o nouă etapă la 7 august 2026, când Comisia Europeană și consorțiul SpaceRISE au anunțat finalizarea negocierilor privind implementarea proiectului.
Acordul prevede extinderea constelației principale cu 66 de sateliți, numărul total urmând să ajungă la 348.
Dintre aceștia, 330 vor fi amplasați pe orbita joasă a Pământului, iar 18 pe orbita medie. Arhitectura multi-orbitală urmărește combinarea avantajelor celor două categorii de sateliți pentru furnizarea unor comunicații securizate și rezistente la perturbări.
Potrivit Comisiei Europene, extinderea proiectului va crește capacitatea de comunicații securizate destinată utilizatorilor guvernamentali cu aproximativ 60% în interiorul Uniunii Europene și cu 54% la nivel mondial, comparativ cu configurația anterioară a programului.
Rețeaua va integra și tehnologii de securizare compatibile cu infrastructura europeană de comunicații cuantice EuroQCI, destinată consolidării protecției schimburilor de informații sensibile.
Germania și Belgia, contracte de miliarde de euro pentru infrastructura spațială europeană
Implementarea IRIS² implică unele dintre cele mai importante companii europene din industria spațială.
La 31 august 2026, compania germană OHB, cu sediul la Bremen, a anunțat semnarea unui contract în valoare de aproape un miliard de euro cu operatorul SES pentru dezvoltarea și producerea celor 18 platforme de sateliți destinate orbitei medii.
Contractul reprezintă una dintre primele investiții industriale majore realizate în etapa de implementare a programului european.
În Belgia, compania Aerospacelab a obținut un contract de aproximativ 2,4 miliarde de euro pentru construirea a 264 de sateliți destinați orbitei joase.
Compania dezvoltă la Charleroi o infrastructură industrială de producție la scară largă, care va contribui la realizarea constelației până la sfârșitul deceniului.
La proiect participă și Airbus Defence and Space, Thales Alenia Space, Eutelsat și Hispasat, alături de numeroși furnizori europeni de echipamente și tehnologii.
Consorțiul SpaceRISE, format din SES, Eutelsat și Hispasat, este responsabil de dezvoltarea și operarea sistemului în baza unui contract de concesiune încheiat cu Comisia Europeană în decembrie 2024.
Restricțiile Starlink din Ucraina readuc în discuție dependența strategică a Europei
Necesitatea unei infrastructuri europene independente a devenit mai vizibilă după controversele recente privind limitarea anumitor servicii de comunicații prin satelit utilizate de armata ucraineană.
Autoritățile de la Kiev au semnalat restricții care afectează utilizarea comunicațiilor prin satelit de către dronele militare, inclusiv în cazul aparatelor care depășesc anumite viteze de deplasare.
Secretarul de stat american Marco Rubio a negat că administrația de la Casa Albă ar fi ordonat reducerea vitezei serviciului Starlink, în timp ce președintele Volodimir Zelenski a susținut că limitările aplicate pe teritoriul ucrainean au fost deliberate.
Controversa a evidențiat o problemă structurală pentru securitatea europeană: accesul la infrastructuri tehnologice critice poate depinde de deciziile unor operatori comerciali sau ale unor guverne din afara Uniunii Europene.
IRIS² urmărește reducerea acestei vulnerabilități prin dezvoltarea unei capacități de comunicații asupra căreia instituțiile europene să poată exercita un control strategic și operațional mai mare.
Europa investește în independența comunicațiilor militare și guvernamentale
Noua constelație va fi destinată inclusiv comunicațiilor utilizate în operațiuni militare, supravegherea frontierelor, monitorizarea maritimă, protejarea infrastructurilor critice și coordonarea intervențiilor în situații de urgență.
Programul este deschis și cooperării cu state din afara Uniunii Europene, Norvegia și Islanda fiind deja incluse în cadrul acordurilor de participare.
În paralel, Germania dezvoltă propriile capacități militare de comunicații spațiale, printr-un program separat care ar putea include peste 100 de sateliți pe orbită joasă. Inițiativa urmărește consolidarea comunicațiilor Bundeswehr și susținerea operațiunilor de apărare, inclusiv pe flancul estic al NATO.
Aceste investiții reflectă importanța tot mai mare a infrastructurilor orbitale în arhitectura de securitate europeană, într-un context în care războiul din Ucraina a demonstrat rolul decisiv al comunicațiilor prin satelit în coordonarea operațiunilor militare.
Prima etapă operațională este programată pentru 2029
Potrivit calendarului actual, primele lansări ale IRIS² sunt prevăzute până la sfârșitul anului 2029, urmând ca serviciile să fie introduse progresiv, cu obiectivul unei intrări în exploatare în 2030.
Până atunci, statele europene vor continua să utilizeze infrastructurile existente, inclusiv servicii comerciale furnizate de operatori internaționali.
IRIS² nu reprezintă o replică directă a Starlink din perspectiva numărului de sateliți sau a modelului comercial, ci o infrastructură europeană concepută în primul rând pentru comunicații securizate, reziliență instituțională și autonomie strategică.
Pentru Uniunea Europeană, miza depășește conectivitatea civilă. Dezvoltarea unei constelații proprii ar putea reduce dependența de furnizori externi într-un domeniu care a devenit esențial pentru apărare, securitate și funcționarea statelor în situații de criză.
Citește și
Europa caută alternative la Starlink pentru Ucraina, dar nu poate înlocui rapid sistemul american
