Elveția votează plafonarea populației la 10 milioane și restricționarea imigrației
Elvețienii participă la un referendum care vizează plafonarea populației la 10 milioane de locuitori și limitarea imigrației, prin reducerea imigrației nete și posibila renegociere a acordului de liberă circulație cu Uniunea Europeană.
În prezent, Elveția are aproximativ 9,1 milioane de locuitori, iar inițiativa „Sub 10 milioane” prevede că autoritățile trebuie să intervină dacă populația ajunge la 9,5 milioane. Aceasta obligă guvernul și parlamentul să ia măsuri pentru reducerea diferenței dintre numărul persoanelor care intră în țară și cele care o părăsesc.
Inițiativa a fost lansată de Partidul Popular Elvețian (SVP), o formațiune de dreapta cunoscută pentru pozițiile sale ferme privind imigrația. Susținătorii măsurii susțin că imigrația pune presiune asupra infrastructurii, locuințelor și serviciilor publice, avertizând asupra efectelor supraaglomerării și afirmând că Elveția are nevoie de o creștere demografică sustenabilă.
Dacă măsurile interne nu vor limita suficient creșterea populației, autoritățile ar putea renegocia acorduri internaționale care favorizează imigrația, în special acordul de liberă circulație a persoanelor dintre Elveția și Uniunea Europeană. Acest acord permite cetățenilor elvețieni și celor din statele UE să locuiască și să lucreze reciproc în condiții simplificate.
Majoritatea imigranților din Elveția provin din state membre ale Uniunii Europene și ale AELS (Asociația Europeană a Liberului Schimb, organizație din care fac parte Elveția, Norvegia, Islanda și Liechtenstein), motiv pentru care inițiativa ar putea conduce la renegocierea sau chiar denunțarea acordului privind libera circulație cu UE.
Guvernul și parlamentul elvețian resping inițiativa, iar autoritățile avertizează că limitarea imigrației ar putea afecta economia țării. Elveția depinde de forța de muncă străină în sectoare precum sănătatea, construcțiile și tehnologia. Oponenții măsurii susțin că restricționarea imigrației ar putea afecta relațiile cu Uniunea Europeană și economia, întrucât lucrătorii străini acoperă deficitul de personal calificat și susțin sistemul de asigurări sociale.
Sondajele realizate înaintea votului arătau un avantaj pentru tabăra care se opune inițiativei. La sfârșitul lunii mai, 52% dintre respondenți declarau că vor vota împotrivă, 45% se pronunțau în favoarea măsurii, iar 3% erau nehotărâți.
Tot duminică, elvețienii votează și asupra unei reforme a serviciului civil, care ar face mai dificilă trecerea de la serviciul militar obligatoriu la serviciul civil, o alternativă ce presupune activități în folosul comunității, precum munca în spitale, instituții sociale sau proiecte publice. În Elveția, bărbații sunt obligați să efectueze serviciul militar, dar pot opta, în anumite condiții, pentru această formă alternativă.
Guvernul susține că reforma este necesară pentru a menține efective suficiente în armată, având în vedere tensiunile geopolitice din ultimii ani. Împotriva măsurii a fost organizat un referendum susținut de partide de stânga și organizații civice, care afirmă că armata nu se confruntă cu un deficit de personal și că restricțiile suplimentare nu vor rezolva această problemă.
În aceeași zi, în mai multe cantoane elvețiene au loc referendumuri locale. În cantonul Vaud, alegătorii decid asupra introducerii unui salariu minim regional de 23 de franci elvețieni pe oră, în condițiile în care Elveția nu are un salariu minim la nivel național. La Geneva, cetățenii votează asupra interzicerii simbolurilor religioase vizibile în parlament.
