Două sondaje publicate miercuri, 16 septembrie, indică o opoziție majoritară față de inițiativa prin care Elveția ar introduce în Constituția federală reguli mai restrictive privind neutralitatea, cooperarea cu alianțele militare și impunerea sancțiunilor împotriva statelor implicate în războaie. Elvețienii sunt chemați la referendum pe 27 septembrie.

Potrivit sondajului realizat pentru 20 Minuten și Tamedia, 68% dintre respondenți se declară împotriva inițiativei, iar 31% o susțin. Cercetarea a fost realizată online de institutul LeeWas, în 9 și 10 septembrie, pe un eșantion de 12.948 de alegători, cu o marjă de eroare de ±1,5 puncte procentuale.

Separat, sondajul gfs.bern realizat pentru SRG SSR arată că 63% dintre alegătorii care intenționează să participe la vot s-ar pronunța împotriva inițiativei, iar 34% ar vota în favoarea acesteia. Institutul precizează explicit că rezultatele reprezintă o fotografie a opiniei publice înaintea referendumului și nu o prognoză asupra rezultatului final.

Opoziția față de inițiativă a crescut în ultima lună

Ambele cercetări indică o creștere a opoziției comparativ cu măsurătorile precedente.

În primul sondaj 20 Minuten/Tamedia, publicat în august, 62% dintre respondenți se declarau împotriva inițiativei și 36% o susțineau. În noua cercetare, opoziția a urcat la 68%, iar sprijinul a coborât la 31%.

Evoluția este și mai pronunțată în sondajele SRG. În prima cercetare gfs.bern, realizată în august, 54% dintre alegătorii care intenționau să participe la referendum se declarau împotrivă, iar 42% pentru. În noua măsurătoare, raportul a ajuns la 63% împotrivă și 34% pentru. Potrivit gfs.bern, 83% dintre persoanele care intenționează să voteze au în prezent o opțiune fermă.

Ce ar schimba inițiativa privind neutralitatea

Inițiativa populară federală „Salvgardarea neutralității elvețiene”, cunoscută drept „Inițiativa privind neutralitatea”, urmărește introducerea unui nou articol în Constituție care să definească explicit neutralitatea Elveției drept „permanentă și armată”.

Textul stabilește că Elveția nu ar putea adera la nicio alianță militară sau de apărare. De asemenea, cooperarea cu asemenea alianțe ar fi limitată, excepția prevăzută fiind situația unui atac militar asupra Elveției sau pregătirea unui asemenea atac.

Inițiativa ar interzice și participarea Elveției la conflictele militare dintre alte state și adoptarea unor sancțiuni împotriva statelor beligerante. Ar rămâne exceptate sancțiunile adoptate de Organizația Națiunilor Unite și măsurile necesare pentru împiedicarea eludării sancțiunilor.

Textul mai prevede utilizarea neutralității Elveției pentru consolidarea rolului său de mediator internațional.

Inițiativa este susținută puternic de Partidul Popular Elvețian (SVP) și de organizația Pro Schweiz. Printre principalii săi promotori se află fostul consilier federal Christoph Blocher, figură marcantă a SVP. Parlamentul elvețian descrie oficial proiectul drept o inițiativă provenită din cercurile Pro Schweiz și ale unor reprezentanți ai SVP.

Cooperarea Elveției cu NATO ar fi restrânsă

Elveția nu este membră NATO și, în conformitate cu politica sa de neutralitate, nu este parte a sistemului de apărare colectivă al Alianței.

Berna cooperează însă cu NATO din 1996 prin programul Parteneriat pentru Pace. Cooperarea include dialog politic, exerciții, schimburi de informații, instruire și proiecte destinate creșterii interoperabilității forțelor armate. Pentru perioada 2025–2028, Elveția și NATO au convenit inclusiv obiective privind reziliența, spațiul, controlul armamentelor și interoperabilitatea unor sisteme militare.

Guvernul elvețian precizează că inițiativa nu definește în detaliu toate formele de cooperare care ar deveni incompatibile cu noul articol constituțional. Este însă cert, în evaluarea autorităților federale, că actuala cooperare ar trebui restrânsă, inclusiv în domenii precum exercițiile comune cu NATO și schimburile de date.

Consiliul Federal argumentează că pregătirea unei cooperări militare nu poate începe abia după declanșarea unui atac și că exercițiile desfășurate în prezent cu partenerii externi contribuie la capacitatea Elveției de a se apăra. Susținătorii inițiativei consideră, în schimb, că regulile actuale permit o apropiere prea mare de alianțele militare și riscă să slăbească credibilitatea neutralității elvețiene.

Sancțiunile împotriva Rusiei, în centrul disputei

Dezbaterea asupra neutralității s-a intensificat după invazia Rusiei în Ucraina din februarie 2022. Elveția a preluat în mare parte sancțiunile Uniunii Europene împotriva Rusiei, menținând în același timp că aceste măsuri sunt compatibile cu politica sa de neutralitate.

Susținătorii inițiativei contestă această interpretare. Christoph Blocher și alți reprezentanți ai taberei favorabile referendumului susțin că participarea la sancțiuni împotriva unui stat beligerant compromite neutralitatea și capacitatea Elveției de a fi percepută drept mediator imparțial.

Consiliul Federal are poziția opusă. Guvernul consideră sancțiunile un instrument prin care Elveția poate reacționa la încălcări ale dreptului internațional fără a abandona obligațiile juridice ale unui stat neutru. Potrivit autorităților federale, acceptarea inițiativei ar elimina posibilitatea Elveției de a adopta sancțiuni împotriva statelor beligerante în afara cadrului ONU și ar reduce marja de manevră a politicii externe.

Guvernul și Parlamentul recomandă respingerea inițiativei

Consiliul Federal și cele două camere ale Parlamentului se opun inițiativei și recomandă alegătorilor să voteze împotriva acesteia.

În votul final din martie, Parlamentul a recomandat respingerea proiectului cu 124 de voturi la 65 și cinci abțineri în Consiliul Național și cu 29 la 10, cu cinci abțineri, în Consiliul Statelor.

Guvernul argumentează că Elveția este deja permanent neutră și nu poate adera, conform practicii actuale, la o alianță militară care presupune obligații de apărare colectivă. Diferența fundamentală privește flexibilitatea: actualul sistem permite cooperarea internațională în domeniul securității și adoptarea unor sancțiuni, în timp ce inițiativa ar introduce limite constituționale explicite.

Neutralitatea elvețiană a fost recunoscută internațional în 1815 și este consacrată în sistemul constituțional federal din 1848. Constituția actuală nu oferă însă o definiție detaliată a neutralității, ci stabilește că Parlamentul și Consiliul Federal trebuie să ia măsurile necesare pentru protejarea acesteia. Inițiativa din 27 septembrie ar introduce pentru prima dată în Constituție o definiție explicită și un set detaliat de restricții.

Pe 27 septembrie, elvețienii vor vota asupra a două inițiative federale: cea privind neutralitatea și o inițiativă separată privind securitatea alimentară. Miza primului referendum nu este renunțarea sau menținerea neutralității Elveției, ci modul în care aceasta va fi definită constituțional și limitele pe care le va impune în viitor politicii externe și de securitate.