Efectele expunerii la radiații după dezastrul de la Cernobîl, la 40 de ani. Mărturia unui fost lichidator
Petro Hurin, fost lichidator, a vorbit despre impactul expunerii la radiații în urma accidentului nuclear de la Cernobîl, Ucraina.
La aproape patru decenii de la accidentul nuclear produs la centrala de la Cernobîl, un fost lichidator relatează efectele pe termen lung ale expunerii la radiații. Petro Hurin, în vârstă de 76 de ani, a fost trimis în zona de excludere în iunie 1986, la două luni după explozia reactorului 4 al centralei nucleare.
La momentul intervenției, Hurin activa în domeniul utilajelor de construcții și făcea parte dintr-un grup de angajați mobilizați pentru a lucra în regiunea afectată. Munca se desfășura în ture de câte 12 ore, implicând manipularea și încărcarea materialelor grele, inclusiv beton amestecat cu plumb, utilizat pentru reducerea efectelor contaminării radioactive. La doar câteva zile după expunerea la radiații, au apărut simptome precum dureri de cap, dureri în piept, sângerări și un gust metalic persistent, care s-au agravat rapid.
Cu toate acestea, medicii nu au stabilit o legătură directă între aceste simptome și radiații, iar de-a lungul timpului Petro Hurin a primit mai multe diagnostice, inclusiv distonie vegetativ-vasculară, anemie, angină și pancreatită. El a fost internat în repetate rânduri pentru tratament și investigații în diferite spitale.
În prezent, fostul lichidator este pensionar și locuiește împreună cu soția sa în regiunea Cerkasî din centrul Ucrainei. Deși încearcă să ducă o viață liniștită, starea sa de sănătate continuă să fie afectată de expunerea la radiații. Petro Hurin afirmă că dintre cei aproximativ 40 de colegi trimiși în aceeași misiune, doar câțiva mai sunt în viață.
El a declarat că continuă să lupte pentru recunoașterea oficială a problemelor sale de sănătate și pentru obținerea unei pensii speciale destinate celor care au participat la operațiunile de limitare a consecințelor catastrofei nucleare. Acesta descrie suferința sa drept una care „nu s-a încheiat nici după zeci de ani”.
Accidentul de la Cernobîl a avut loc pe 26 aprilie 1986, la centrala nucleară situată în apropierea orașului Prîpeat, pe teritoriul actual al Ucrainei, atunci parte a Uniunii Sovietice. În timpul unui test de siguranță, o explozie la reactorul 4 a declanșat un incendiu ce a eliberat cantități mari de radiații în atmosferă.
Orașul Prîpeat și zonele din jur au fost evacuate rapid după accident, însă mulți locuitori au fost expuși la radiații. Autoritățile au mobilizat sute de mii de persoane pentru a limita extinderea contaminării, printre care muncitori, militari și specialiști, cunoscuți sub denumirea de lichidatori. Aceștia au curățat zona, au construit o structură de protecție și au încercat să reducă răspândirea materialelor radioactive.
Accidentul a avut efecte grave asupra sănătății populației și asupra mediului.
