Comisiile pentru apărare ale Camerei Deputaților și Senatului au aprobat miercuri participarea Armatei României, cu până la 20 de militari, la Comandamentul operațional pentru Forța Multinațională în sprijinul Ucrainei. Militarii vor fi personal de stat major, iar structura în care vor activa este dislocată prin rotație în Franța și Marea Britanie. Decizia finală urmează să fie luată de plenul reunit al Parlamentului.
Solicitarea a fost transmisă Parlamentului de președintele Nicușor Dan și prevede participarea României cu până la 20 de militari în cadrul Comandamentului operațional pentru Forța Multinațională în sprijinul Ucrainei și al structurilor de comandă și control subordonate acestuia. Cele două comisii s-au reunit miercuri, 16 septembrie, pentru întocmirea raportului comun și a proiectului de hotărâre care urmează să fie înaintate plenului.
Proiectul a fost aprobat cu majoritate de voturi în comisiile reunite. Numărul exact al voturilor nu a fost anunțat imediat după ședință.
Militarii români nu vor fi dislocați în Ucraina
Documentul transmis Parlamentului precizează că militarii români vor avea statut de personal de stat major. Activitatea lor poate include planificare strategică, operații curente, securitate și apărare cibernetică. Prin urmare, misiunea nu este una exclusiv logistică, așa cum a fost prezentată în unele relatări.
Comandamentul a fost activat în 2025 și are caracter rotațional, fiind dislocat alternativ în Franța și Marea Britanie. Acesta face parte din arhitectura militară dezvoltată de „Coaliția de Voință” pentru Ucraina, destinată pregătirii unor garanții de securitate care ar urma să devină relevante după încheierea unui acord de încetare a focului.
Generalul Tiberiu Șerban, șeful departamentului de planificare strategică din Statul Major al Apărării, a declarat în timpul audierilor că Armata României nu va disloca militari pe teritoriul Ucrainei în baza acestei decizii și că structurile implicate sunt amplasate pe teritoriul statelor NATO.
Administrația Prezidențială precizase anterior că participarea la Comandament „nu presupune trimiterea de militari români să lupte în Ucraina sau dislocarea de trupe combatante pe teritoriul Ucrainei”.
Scrisoarea președintelui menționează, de asemenea, că participarea României la procesul de planificare nu creează o obligație automată de dislocare ulterioară a unor capabilități pe teritoriul Ucrainei. Orice eventuală contribuție viitoare ar urma să fie supusă separat restricțiilor și procedurilor naționale de aprobare.
Dispută în comisie privind timpul alocat întrebărilor
Ședința comună a celor două comisii a fost marcată de un schimb tensionat între parlamentari, disputa pornind de la procedura stabilită pentru adresarea întrebărilor reprezentanților instituțiilor prezente.
Deputatul AUR Dan Tănasă a contestat decizia conducerii ședinței de a permite câte două întrebări fiecărui grup parlamentar și a susținut că dezbaterea nu ar trebui limitată în timp.
„Vă grăbiți undeva? Dacă e nevoie, trebuie să stăm 2 ore, 4 ore. De ce doar două întrebări? Noi ne pregătim să intrăm în conflictul din Ucraina. Mă deranjează că vreți să ne băgați în război cu Federația Rusă”, a declarat Tănasă în timpul ședinței.
Afirmația potrivit căreia aprobarea celor 20 de posturi ar însemna intrarea României în război cu Rusia a fost respinsă de reprezentanții Ministerului Apărării și de Administrația Prezidențială. Documentele oficiale se referă la participarea personalului de stat major într-o structură de comandă aflată în Franța și Marea Britanie și nu autorizează trimiterea de forțe combatante în Ucraina.
Disputa procedurală a escaladat într-un schimb de replici între Tănasă și deputatul USR Bogdan Rodeanu. După ce Rodeanu i-a cerut parlamentarului AUR să nu fie „obraznic”, Tănasă i-a răspuns: „Nu fi dobitoc, domnu’ Rodeanu”, continuând ulterior schimbul verbal.
Ședința s-a desfășurat sub presiunea calendarului parlamentar, plenul comun al celor două Camere fiind programat în aceeași dimineață. După încheierea dezbaterilor, conducerea comisiilor a trecut la vot, iar solicitarea a obținut majoritatea necesară.
Decizia finală aparține plenului Parlamentului
Solicitarea președintelui Nicușor Dan nu produce efecte definitive prin votul comisiilor. Raportul comun și proiectul de hotărâre trebuie supuse plenului reunit al Camerei Deputaților și Senatului, care va decide dacă încuviințează participarea Armatei României.
Cererea prezidențială prevede participarea cu până la 20 de militari, nu trimiterea obligatorie a unui efectiv fix de 20 de persoane. Președintele a solicitat și ca eventualele modificări ale contribuției României în interiorul plafonului aprobat să poată fi decise de ministrul Apărării Naționale.
Comandamentul pentru Forța Multinațională în sprijinul Ucrainei este separat de structurile instituționale ale NATO și UE și a fost dezvoltat în cadrul Coaliției de Voință conduse în principal de Franța și Marea Britanie. Conform explicațiilor prezentate în comisie, componenta planificată pentru sprijinirea Ucrainei ar urma să devină relevantă după o încetare a focului sau un acord de pace.
