Trimiterea în judecată a Dianei Șoșoacă
Senatoarea Diana Șoșoacă a fost trimisă în judecată pentru sechestrarea echipei Rai 1 în contextul unui incident petrecut în timpul pandemiei, în decembrie 2021.
Faptele s-au petrecut pe 10 decembrie 2021, când Diana Șoșoacă și fostul său soț, Dumitru-Silvestru Șoșoacă, au lipsit de libertate patru persoane – trei jurnaliști și un martor – în cabinetul de avocat al senatoarei din București, unde echipa Rai 1 fusese invitată pentru un interviu despre Covid.
În biroul demnitarei s-ar fi iscat un conflict spontan, la care au intervenit polițiști din cadrul Secției 4. Ulterior, între fostul soț al senatoarei și polițiști ar fi izbucnit un conflict, iar unui polițist i-ar fi fost aplicată o lovitură, potrivit informațiilor publicate la acea vreme.
Potrivit rechizitoriului, fostul soț al senatoarei ar fi lovit jurnalista Lucia Goracci de mai multe ori în umăr și braț, în încercarea de a recupera imaginile filmate. Jurnalista a declarat pentru Corriere della Sera, citată de G4Media, că bărbatul i-a smuls și masca de pe față.
„Procurorul a reținut că acțiunea de lipsire de libertate a fost generată de nemulțumirea inculpatei cu privire la întrebările adresate de una dintre persoanele vătămate (jurnalist) și nicidecum de comiterea unor infracțiuni de către persoanele vătămate, acestea fiind supravegheate pe tot parcursul interviului de către celălalt inculpat și un martor”, transmite PÎCCJ.
La momentul comiterii infracțiunii, Șoșoacă „a avut calitatea de senator în Parlamentul României, exercitând astfel o funcție de demnitate publică”, potrivit sursei citate.
PÎCCJ precizează că, potrivit legii, deputații și senatorii beneficiază de protecția autorității pe durata exercitării mandatului de parlamentar, fiind purtători ai autorității publice de stat.
„Inculpata beneficia la data faptei de imunitate parlamentară pentru opinii politice, aspect reglementat de dispozițiile art. 20 – 22 din Legea nr. 96/2006 și art. 72 din Constituție. Astfel, imunitatea parlamentară este limitată la opinii politice, respectiv pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului cu privire la care deputații și senatorii nu pot fi trași la răspundere juridică”, precizează sursa citată.
Potrivit legii, deputații și senatorii pot fi urmăriți și trimiși în judecată penală pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, conform art. 23 din Legea nr. 96/2006.
Rechizitoriul a fost transmis Înaltei Curți de Casație și Justiție, instanța competentă să judece cauza.
Atunci, Ambasada Italiei la București a solicitat Ministerului Afacerilor Externe informații despre măsurile decise de autoritățile române.
