Intrarea lui Dan Dungaciu în conducerea Alianței pentru Unirea Românilor (AUR) marchează o schimbare de paradigmă în discursul politic românesc, susține chiar acesta, într-un interviu amplu acordat publicației Adevărul. Sociologul explică motivele pentru care a decis să părăsească poziția de analist și să intre direct în politică, dar și felul în care vede funcționarea reală a puterii în România.
Dungaciu afirmă că spațiul de neutralitate intelectuală s-a restrâns semnificativ în ultimii ani, iar granița dintre analiză și politică a devenit tot mai greu de delimitat. În opinia sa, contextul actual obligă la asumare: „Nu mai există o diferență clară între a fi în politică și a nu fi în politică”, explică acesta, subliniind că decizia de a se implica a venit din convingerea că dezbaterea publică nu mai poate rămâne exclusiv teoretică.
România, „o mașină pe două roți”
Una dintre metaforele centrale folosite de Dan Dungaciu este aceea a României care funcționează „ca o mașină pe două roți”. Potrivit acestuia, sistemul politic actual exclude deliberat o parte semnificativă a societății, în special segmentul pe care îl numește „suveranist”, iar acest lucru generează instabilitate structurală.
Dungaciu susține că o democrație funcțională nu poate opera ignorând constant o componentă importantă a electoratului. În viziunea sa, lipsa reprezentării reale conduce la tensiuni politice, culturale și sociale care se acumulează și ies periodic la suprafață sub forma crizelor.
„Coaliția geopolitică” care guvernează România
Un alt concept-cheie introdus în interviu este cel de „coaliție geopolitică”. Dan Dungaciu afirmă că, dincolo de aparența competiției dintre partide, România este condusă, în realitate, de un aranjament politic determinat în principal de factori externi.
„În România guvernează o coaliție geopolitică”, afirmă acesta, explicând că deciziile majore sunt influențate de dinamici europene și transatlantice, nu de dezbaterea politică internă clasică. În acest context, alegerile și alternanța la putere ar avea un rol mai degrabă formal, în timp ce direcțiile strategice rămân neschimbate.
Dungaciu leagă această realitate de evoluțiile recente din Uniunea Europeană, unde, în opinia sa, se încearcă redefinirea rolului UE ca actor de securitate, cu implicații directe asupra statelor membre, inclusiv România.
Miza AUR pentru 2026
În acest cadru, Dan Dungaciu explică strategia AUR pentru anul electoral 2026. Obiectivul declarat este „trecerea României pe patru roți”, prin integrarea tuturor curentelor politice majore în jocul democratic, inclusiv a celui suveranist.
El sugerează că stabilitatea nu poate fi obținută prin excludere și stigmatizare, ci prin reprezentare și competiție reală. Potrivit lui Dungaciu, AUR își propune să ofere o alternativă la modelul politic actual, pe care îl consideră blocat într-o logică impusă din exterior.
Politica internă, inseparabilă de contextul internațional
Un alt punct central al interviului este legătura dintre politica internă și cea externă. Dan Dungaciu afirmă că România nu mai poate fi analizată izolat, deoarece deciziile interne sunt profund influențate de evoluțiile geopolitice.
El susține că acest context limitează capacitatea de decizie autonomă a statului și creează o dependență structurală față de marile centre de putere. În acest sens, AUR ar urmări să redeschidă dezbaterea despre suveranitate, nu ca izolare, ci ca participare activă și negociată în cadrul alianțelor existente.
O repoziționare cu potențial de polarizare
Interviul scoate în evidență și potențialul polarizant al acestor idei. Pozițiile lui Dan Dungaciu au generat deja reacții diverse în spațiul public, atât în interiorul mediului politic, cât și în presă. Susținătorii văd în acest discurs o formă de clarificare necesară, în timp ce criticii îl consideră problematic.
Cert este că intrarea lui Dan Dungaciu în conducerea AUR aduce un discurs conceptual articulat, axat pe geopolitică și suveranitate, într-un moment în care România se apropie de un nou ciclu electoral cu mize majore.
Interviul acordat de Dan Dungaciu conturează o viziune politică ce depășește confruntarea clasică dintre partide și mută accentul pe raportul dintre stat, societate și structurile de putere internaționale. Pentru AUR, anul 2026 este prezentat ca un moment de reconfigurare, iar pentru scena politică românească, ca un test privind capacitatea de a integra pluralismul real al societății.
Citește și
