Criza din Europa și riscul creșterii prețurilor la alimente
Marile rețele de supermarketuri din Europa transmit că, deocamdată, prețurile alimentelor nu au fost influențate semnificativ de conflictul din Iran, însă specialiștii atrag atenția că efectele reale ale crizei se vor vedea mai târziu, pe măsură ce costurile mai mari la energie și îngrășăminte vor ajunge să se reflecte în producția agricolă.
David Laborde, care conduce Divizia de Economie Agroalimentară din Organizația pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite (FAO), a explicat că majoritatea produselor alimentare aflate în prezent pe rafturile magazinelor au fost pregătite pe baza unor resurse achiziționate sau contractate înainte de agravarea crizei.
Gazul natural este folosit pentru producerea îngrășămintelor, care sunt ulterior utilizate în agricultură. Abia în final rezultă alimentele care ajung pe rafturile magazinelor, ceea ce face ca procesul să fie lent și complex, arată expertul.
Fiecare etapă durează săptămâni sau chiar luni, ceea ce face ca impactul final asupra prețurilor să fie întârziat.
Europa are capacități proprii de producție pentru îngrășămintele pe bază de azot, însă dependența de importurile de gaze naturale rămâne ridicată, ceea ce face ca sectorul agricol să fie vulnerabil la fluctuațiile internaționale.
De la închiderea Strâmtorii Ormuz, prețurile gazelor naturale au crescut cu 59%, iar îngrășămintele s-au scumpit cu până la 50%, potrivit datelor citate de Politico. Potrivit specialiștilor, creșterea se va resimți mai întâi la combustibili, în special spre finalul verii, în timp ce efectele asupra alimentelor vor apărea ulterior.
În prezent, mulți fermieri folosesc încă rezervele de îngrășăminte cumpărate înainte de escaladarea crizei, ceea ce amână efectele directe asupra producției. Pe măsură ce aceste stocuri se epuizează, agricultorii vor fi nevoiți să reducă utilizarea îngrășămintelor sau să își schimbe tipul de culturi.
Această adaptare va avea însă consecințe asupra producției agricole, iar experții estimează că efectele se vor vedea mai clar în anii următori, inclusiv prin recolte mai mici și prețuri mai ridicate la alimente.
Impactul crizei nu este resimțit în aceeași măsură la nivel european. În Irlanda, unde dependența de importuri este ridicată, fermierii sunt direct expuși prețurilor actuale, deoarece nu au reușit să își constituie rezerve. În Suedia, organizațiile agricole estimează pierderi importante, iar costurile ridicate determină reducerea consumului de îngrășăminte și scăderea producției.
Situația este deja vizibilă și în Statele Unite, unde o mare parte dintre fermieri declară că nu își permit să cumpere întreaga cantitate de îngrășăminte necesară, ceea ce afectează perspectivele de producție la nivel național.
Comisia Europeană a adoptat mai multe măsuri de sprijin, inclusiv pachete de ajutor în domeniul energiei și relaxarea regulilor privind ajutoarele de stat, pentru a reduce presiunea asupra fermierilor. În paralel, este pregătit un plan dedicat sectorului îngrășămintelor, care vizează reducerea dependenței de importuri, stimularea producției interne și promovarea unor soluții mai sustenabile.
Totuși, efectele acestor măsuri nu vor fi imediate, deoarece construirea de noi capacități de producție durează ani, iar ajustările în agricultură au nevoie de timp pentru a produce rezultate.
