Reactivarea virusurilor latente și impactul asupra sănătății
COVID-19 ar putea favoriza reactivarea unor virusuri care rămân ascunse în organism ani întregi. Printre acestea se numără virusul Epstein-Barr, citomegalovirusul și mai multe virusuri herpetice. O nouă cercetare oferă indicii despre legătura dintre aceste reactivări și problemele de sănătate care persistă după infecția cu SARS-CoV-2, potrivit ScienceDaily.
Unele virusuri pot rămâne în organism mult timp după ce infecția inițială a trecut. În cazul multor persoane, acestea nu provoacă simptome și sunt ținute sub control de sistemul imunitar.
Cercetătorii analizează însă tot mai atent situațiile în care astfel de virusuri devin din nou active. Printre cele mai cunoscute se află virusul Epstein-Barr, citomegalovirusul (CMV) și virusurile herpetice.
Aceste reactivări ar putea avea legătură cu anumite boli de lungă durată, inclusiv cu unele afecțiuni asociate sistemului imunitar.
Cercetarea a inclus 1.154 de pacienți internați în 20 de spitale de cercetare biomedicală din Statele Unite. Oamenii de știință au urmărit evoluția lor pentru a identifica biomarkeri care ar putea fi asociați cu severitatea COVID-19 și cu recuperarea după boală.
Pentru analiză, cercetătorii au folosit secvențiere genomică. Metoda le-a permis să caute semne care arătau că anumite virusuri latente deveniseră din nou active.
În primele 40 de zile de la internare, au fost identificate 11 virusuri care prezentau semne de reactivare.
Printre virusurile identificate cel mai frecvent s-au aflat virusul Epstein-Barr, virusul herpes simplex 1, citomegalovirusul și virusurile din familia Anelloviridae.
Oamenii de știință au observat o asociere deosebit de importantă în cazul Anelloviridae. Este vorba despre o familie de virusuri încă puțin înțeleasă, despre care cercetătorii estimează că poate fi prezentă în organismul unei proporții foarte mari din populație.
Reactivarea acestor virusuri a fost asociată cu un nivel mai ridicat de dizabilitate fizică pe termen lung și cu sindromul post-COVID-19.
Analiza probelor de sânge a oferit și un indiciu important despre modul în care virusurile Epstein-Barr și citomegalovirusul ar putea deveni din nou active.
Potrivit rezultatelor, reactivarea lor nu pare să fie explicată doar prin slăbirea sistemului imunitar. Cercetătorii au observat că inflamația ar putea avea un rol important în acest proces.
Descoperirea pune sub semnul întrebării teoria potrivit căreia reactivarea virusurilor latente apare în principal atunci când sistemul imunitar este suprimat. În schimb, rezultatele sugerează că astfel de virusuri se pot reactiva și atunci când sistemul imunitar continuă să funcționeze, dar organismul trece printr-o inflamație sistemică puternică.
Echipa de cercetare intenționează să analizeze în continuare modul în care sistemul imunitar reacționează la virusurile reactivate pe parcursul infecției cu COVID-19.
Oamenii de știință speră să afle dacă reactivarea acestor virusuri contribuie direct la apariția simptomelor persistente sau dacă este doar un indicator al unor procese care se desfășoară în organism.
Pe termen lung, rezultatele ar putea ajuta la identificarea unor tratamente pentru pacienții cu sindrom post-COVID-19 și la stabilirea momentului în care astfel de intervenții ar putea avea cele mai bune rezultate.
