Cosmin Marinescu, profesor universitar și doctor în economie, s-a alăturat seriei de interviuri dedicate Academiei Române, găzduite în ediția aniversară a revistei „Ambasador pentru România”. În această ediție apar și reflecțiile unor personalități precum Marius Andruh, Ioan-Aurel Pop, Dumitru Prunariu, Klaus Mainzer, Leon Dănilă și Livia Teodorescu-Ciocănea.
Banca Națională a României (BNR) împărtășește obiective convergente cu misiunea Academiei Române în domeniul educației și cercetării, promovând valori care contribuie la cultivarea și îmbogățirea patrimoniului național al cunoașterii. Ambele instituții, înființate la o distanță de 14 ani, își au originea în perioada în care România se îndrepta spre modernitate.
În cadrul interviului, Cosmin Marinescu a subliniat importanța elaborării riguroase a analizelor și politicilor publice dedicate dezvoltării, insistând pe necesitatea unei educații economice de calitate.
Rolul științei economice în cunoașterea academică
Cosmin Marinescu afirmă că este onorat să vorbească despre rolul științei economice în dezvoltarea societății și că este încurajator faptul că economia suscită interes atât în plan pragmatic, cât și în cel al cunoașterii academice fundamentale. El felicită inițiativa ediției aniversare și evidențiază rolul Academiei Române ca simbol al spiritualității naționale și pilon al cercetării academice.
BNR, pe care o reprezintă ca viceguvernator, este un actor important în arhitectura statalității României, intersectându-se cu misiunea Academiei Române, ambele instituții datând din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. În 2026, Academia Română are o experiență cu 9,6% mai mare decât BNR, care împlinește 146 de ani, iar diferența se va estompa în timp.
Marinescu susține că oamenii de știință trebuie să răspundă obiectivelor legate de binele comun și să ofere „cunoaștere corectă”, esențială pentru fundamentarea politicilor publice, uneori neglijate în privința sustenabilității. Creșterea nivelului de educație economică și financiară în societate este necesară pentru ca oamenii să utilizeze cunoștințele economice, mai ales în perioadele de instabilitate.
Este important ca noțiunile economice să fie înțelese corect la toate nivelurile sociale, inclusiv din perspectivă culturală și istorică, pentru ca cetățenii să aibă așteptări realiste, nu iluzorii sau populiste.
Marinescu consideră că știința economică oferă înțelegerea limitelor naturale și ajută la gestionarea eficientă a resurselor pentru prosperitate, atât în vremuri bune, cât și în perioade dificile, când stabilitatea economică devine esențială. Economia este, prin definiție, economia dezvoltării, iar instituțiile reprezintă premise de bază pentru dezvoltarea pe termen lung.
El amintește cercetările laureaților Nobel Daron Acemoglu, Simon Johnson și James Robinson, care au studiat rolul instituțiilor în prosperitatea națiunilor, precum și contribuțiile lui Douglass North, care a formulat ideea că instituțiile sunt regulile, iar organizațiile sunt jucătorii. Această perspectivă a condus la dezvoltarea economiei instituționale, un domeniu tânăr, dar important.
Marinescu a înființat primul curs universitar din România dedicat Economiei Instituționale la Academia de Studii Economice și apreciază interesul studenților pentru această perspectivă, esențială în dezvoltarea economică și ordinea de drept.
Economia surprinde faptul că oamenii acționează în societate, iar cunoașterea economică trebuie să pornească de la ființa umană ca actor creativ și liber arbitru. Funcția antreprenorială este centrală în știința economică, după cum arată Școala Austriacă de economie, reprezentată de Ludwig von Mises, Joseph Schumpeter și Friedrich von Hayek.
Marinescu consideră că economia prefigurează modul în care acțiunea umană și cooperarea socială creează valoare și prosperitate, iar formularea unor proiecții economice veridice necesită raționamente clare și evidențe solide.
Experiența în cercetare, predare și politici economice
Cosmin Marinescu are aproape 30 de ani de activitate academică și științifică, cu accent pe politicile economice, predând Microeconomie, Macroeconomie și Economie Instituțională. A colaborat cu academicieni precum Aurel Iancu în proiecte legate de factorul instituțional în Uniunea Europeană, la Institutul Național de Cercetări Economice al Academiei Române. De asemenea, a coordonat proiecte privind economia de piață și reformele necesare prosperității României.
El a susținut continuu cizelarea analizelor și politicilor publice dedicate dezvoltării, cu exigență pentru educația economică de calitate. Le recomandă studenților pasiunea pentru calitatea lucrului bine făcut, ca sursă de satisfacție personală și utilitate socială.
În perioada 2014-2024, a condus Departamentul de Politici Economice și Sociale din Administrația Prezidențială, având o perspectivă amplă asupra provocărilor și oportunităților economiei românești.
Consideră importantă implicarea autorităților în susținerea antreprenoriatului, internaționalizarea afacerilor și promovarea exporturilor prin diplomația comercială. A participat la numeroase acțiuni și evenimente ale mediului de afaceri și ale autorităților, în colaborare cu antreprenori români și investitori străini.
Marinescu susține că principalul obstacol pentru România este calitatea și coerența politicilor publice, care trebuie să fie sustenabile pe termen lung și să depășească logica anilor electorali, ceea ce necesită responsabilitate politică și stabilitate instituțională.
El amintește depășirea criteriului de deficit bugetar în 2019, când a prezentat analize care indicau subestimarea deficitului. Legea bugetului a fost trimisă spre reexaminare Parlamentului, dar nu a fost corectată, iar execuția bugetară a confirmat depășirea pragului de 3% din PIB.
Începând cu pandemia din 2020, crizele globale au pus presiune asupra sustenabilității financiare. În 2024, deficitul bugetar a ajuns la 9,3% din PIB în termeni ESA, iar acum decidenții trebuie să implementeze măsuri de corecție care necesită consecvență pe termen lung.
Ca viceguvernator al BNR, Marinescu coordonează direcțiile băncii centrale și proiectele din Strategia Națională de Educație Financiară. Programele de educație financiară vizează toate categoriile de public, cu participări anuale de peste o sută de mii de persoane, în creștere constantă.
El subliniază necesitatea promovării analizelor fundamentale pentru politici publice eficiente, care să contracareze tentația soluțiilor facile, prin platforme dedicate și dialog deschis între autorități, mediul de afaceri, parteneri sociali și profesioniști.
Economiștii au datoria să-și perfecționeze contribuțiile în politici publice, în special în perioade dificile, când economia este supusă șocurilor. Știința presupune construirea și testarea teoriilor, precum și eliminarea erorilor care pot genera sărăcie și conflict, cum a fost cazul comunismului.
Marinescu consideră că economistul, ca policy-maker, este responsabil pentru destinul ideilor promovate și recomandă aplicarea principiului lui Henri
