Conferința ONU privind schimbările climatice COP31 începe luni, 9 noiembrie, la Antalya, în Turcia, reunind reprezentanți ai guvernelor din întreaga lume pentru negocieri privind reducerea emisiilor și finanțarea măsurilor climatice. Eliminarea treptată a dependenței de combustibilii fosili și sprijinul financiar pentru țările vulnerabile se numără printre principalele teme, într-un moment în care organizațiile internaționale avertizează asupra diferenței dintre angajamentele asumate și măsurile aplicate.
Reuniunea se va desfășura până la 20 noiembrie, iar summitul șefilor de stat și de guvern este programat pentru 11 și 12 noiembrie, sub coordonarea președintelui Turciei, Recep Tayyip Erdoğan.
Președinția COP31 este exercitată de ministrul turc al Mediului, Murat Kurum, în timp ce ministrul australian pentru Schimbări Climatice și Energie, Chris Bowen, conduce negocierile.
Discuțiile urmăresc accelerarea aplicării Acordului de la Paris din 2015, prin care statele s-au angajat să mențină creșterea temperaturii globale mult sub 2°C și să depună eforturi pentru limitarea acesteia la 1,5°C față de nivelurile preindustriale.
Reducerea dependenței de petrol, gaze și cărbune, în centrul negocierilor
André Corrêa do Lago, președintele conferinței climatice COP30, organizată în Brazilia în 2025, a cerut guvernelor să acorde prioritate implementării măsurilor deja convenite, în locul unor noi angajamente care riscă să rămână fără rezultate.
Într-un interviu acordat Reuters, diplomatul brazilian a susținut că politicile climatice trebuie să implice direct ministerele de finanțe, transporturi și infrastructură, nu doar instituțiile responsabile de mediu.
Brazilia a prezentat, înaintea reuniunii din Antalya, documente orientative pentru reducerea treptată a utilizării combustibililor fosili și combaterea defrișărilor. Acestea nu sunt obligatorii juridic și nu stabilesc termene uniforme pentru toate statele, dar urmăresc să faciliteze elaborarea unor politici naționale concrete.
Un raport publicat la 6 noiembrie de Climate Analytics arată că reducerea emisiilor de metan și a altor poluanți climatici cu durată scurtă de viață ar putea încetini ritmul încălzirii globale cu aproximativ 12% până în 2035.
Potrivit scenariului analizat, combinarea acestor măsuri cu o tranziție rapidă de la combustibilii fosili ar putea înjumătăți ritmul încălzirii în anii 2030 și ar limita vârful încălzirii globale la aproximativ 1,7°C către jumătatea secolului. Cercetătorii subliniază că reducerea metanului nu poate înlocui eliminarea treptată a combustibililor fosili.
ONU avertizează asupra deficitului major de finanțare climatică
Una dintre cele mai dificile teme ale COP31 privește fondurile necesare statelor în curs de dezvoltare pentru adaptarea la fenomenele meteorologice extreme.
Potrivit raportului UNEP din 4 noiembrie 2026, finanțarea publică internațională pentru adaptare a fost de 28,2–31,7 miliarde de dolari în 2024, comparativ cu un necesar anual estimat la aproximativ 305 miliarde de dolari până în 2035. Valorile se referă la perioade diferite.
Raportul UNEP arată că finanțarea publică internațională pentru adaptare a crescut cu aproximativ un miliard de dolari între 2023 și 2024, un ritm insuficient pentru acoperirea necesităților.
Chiar dacă obiectivul stabilit la COP30 privind triplarea finanțării pentru adaptare până în 2035 ar fi îndeplinit, resursele rezultate ar acoperi numai 20–29% din necesarul estimat.
Fondurile sunt destinate unor investiții precum infrastructura împotriva inundațiilor, protecția surselor de apă, adaptarea agriculturii și reducerea riscurilor generate de secetă și temperaturi extreme.
Europenii susțin tranziția energetică, dar sunt preocupați de costuri
Un sondaj publicat de Banca Europeană de Investiții, realizat în august 2026 pe un eșantion de 23.000 de persoane din cele 27 de state membre ale UE, arată că 75% dintre respondenți consideră urgentă tranziția energetică.
Pentru 82% dintre europeni, reducerea dependenței de petrolul și gazele importate reprezintă unul dintre beneficiile așteptate. Alți 79% indică prețuri mai stabile sau mai mici, iar 76% menționează încetinirea schimbărilor climatice.
În România, preocuparea dominantă este legată de costurile energiei. Potrivit aceluiași sondaj, în rezultatele dedicate României, 80% dintre respondenți declară că scumpirea energiei le-a redus semnificativ puterea de cumpărare în ultimele 12 luni, iar 79% așteaptă de la tranziția energetică prețuri mai stabile sau mai mici.
Negocierile de la Antalya vor trebui astfel să reconcilieze obiectivele de reducere a emisiilor cu dificultățile economice și energetice ale statelor participante. Până la adoptarea documentelor finale, nu există un nou acord global privind calendarul renunțării la combustibilii fosili sau volumul finanțărilor suplimentare.
Citește și
