Cronologia incidentelor cu drone în Finlanda și statele baltice
Incidentele tot mai frecvente cu drone militare în spațiul aerian al Finlandei, Estoniei, Letoniei și Lituaniei ridică îngrijorări privind extinderea conflictului din Ucraina către granițele nordice ale NATO cu Rusia.
Pe măsură ce forțele ucrainene intensifică atacurile de lungă distanță asupra porturilor rusești de transport petrolier din Marea Baltică, unele drone ratează țintele, declanșând alerte majore de securitate în țările vecine. În Letonia, aceste tensiuni au provocat inclusiv prăbușirea guvernului, conform unei analize realizate de Reuters.
La 25 martie, două drone militare ucrainene s-au abătut de la traseu și au pătruns în Estonia și Letonia dinspre Rusia. Una a lovit un coș de fum al centralei electrice Auvere din Estonia, aflată aproape de granița cu Rusia, iar cealaltă s-a prăbușit în Letonia. Anterior, Lituania raportase prăbușirea unei drone ucrainene într-un lac.
În perioada 29-30 martie, Finlanda a semnalat o posibilă încălcare a spațiului său aerian în zona de sud-est, mobilizând avioane de vânătoare F/A-18. Unul dintre obiectele detectate a fost identificat ulterior ca o dronă ucraineană tip AN-196. Prim-ministrul finlandez Petteri Orpo a afirmat că „puternicul bruiaj electronic rus ar putea explica faptul că dronele au ajuns în spațiul aerian finlandez”.
Pe 31 martie, Estonia și Letonia au raportat din nou activități cu drone străine aproape de granița cu Rusia, iar poliția de frontieră finlandeză a descoperit o dronă pe teritoriul național. Autoritățile estoniene au găsit resturi de dronă în județul Tartu.
La 1 aprilie, Forțele Armate ale Estoniei au declarat oficial că dronele detectate pe teritoriul lor păreau să provină din Ucraina și că ținta lor inițială fusese Rusia.
Pe 7 mai, Letonia și Lituania au cerut oficial sprijin NATO pentru întărirea apărării aeriene pe flancul estic, după ce două drone suspectate că s-au rătăcit au trecut granița dinspre Rusia și s-au prăbușit în Letonia. Una dintre ele a explodat la o instalație de stocare a petrolului din regiunea Rezekne, avariind patru rezervoare goale.
Urmările politice au fost rapide. Pe 10 mai, Andris Spruds a demisionat din funcția de ministru al apărării din Letonia, pe fondul criticilor dure. Demisia a venit după ce prim-ministrul Evika Silina a declarat că „sistemele anti-drone nu au fost desfășurate suficient de repede”. Kievul a precizat că dronele erau într-adevăr ucrainene, însă au fost deviate de mijloacele de război electronic aplicate de Rusia.
Instabilitatea politică de la Riga a continuat, iar pe 14 mai, Evika Silina a demisionat din funcția de prim-ministru, ceea ce a condus la prăbușirea guvernului de coaliție după ce Partidul Progresiștilor, condus de Spruds, și-a retras sprijinul politic.
La 15 mai, autoritățile finlandeze au emis un avertisment pentru 1,8 milioane de persoane din regiunea capitalei Helsinki, recomandând să rămână în spații închise din cauza unei activități intense a dronelor. Traficul aerian de pe aeroportul Helsinki a fost suspendat temporar, iar avioane de vânătoare au fost mobilizate. Președintele Alexander Stubb a afirmat că „nu există nicio amenințare militară directă la adresa Finlandei”.
În zilele de 17 și 18 mai, anchetatorii au găsit materiale explozive lângă resturile unei drone militare ucrainene prăbușite în Lituania, în zona de graniță cu Letonia și Belarus.
Pe 19 mai, un avion de vânătoare românesc aflat într-o misiune NATO a doborât o dronă ucraineană suspectă deasupra Estoniei, după ce aceasta intrase în spațiul aerian estonian dinspre Rusia.
Ucraina și-a prezentat oficial scuzele față de Estonia și ceilalți aliați baltici, explicând că Rusia a redirecționat drona prin mijloace specifice de război electronic și a negat ferm că ar fi folosit vreodată teritoriul Letoniei sau al Estoniei pentru a lansa atacuri asupra Federației Ruse.
