Solicitări privind impactul financiar al Legii salarizării
Comisia Europeană a transmis Ministerului Muncii observații referitoare la proiectul Legii salarizării, solicitând surse suplimentare de finanțare în valoare de aproximativ 4 miliarde de lei față de scenariul fiscal inițial.
Potrivit documentului, autoritățile române discutaseră inițial cu Bruxelles-ul un scenariu fiscal prudent, care estima un impact suplimentar de aproximativ 8 miliarde de lei. Varianta revizuită a proiectului ar majora însă costurile până la circa 12 miliarde de lei.
Pentru diferența de aproximativ 4 miliarde de lei, Comisia cere ca măsurile compensatorii să fie adoptate simultan cu Legea salarizării sau, „de preferat, înainte” de aceasta.
Experții Comisiei invocă riscul pe care o creștere permanentă și neacoperită a cheltuielilor îl poate avea asupra evaluărilor agențiilor de rating.
Măsuri propuse și corecții solicitate
Comisia indică ca posibilă măsură extinderea contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS) aplicate pensiilor. Documentul nu precizează dacă aceasta ar însemna modificarea plafonului sau lărgirea bazei de contribuabili.
În prezent, CASS de 10% se aplică numai părții din pensie care depășește 3.000 de lei. Astfel, pentru o pensie brută de 4.000 de lei, contribuția este de 100 de lei, iar pentru una de 5.000 de lei ajunge la 200 de lei. Această măsură a intrat în vigoare la 1 august 2023 și se aplică, potrivit Legii nr. 141/2023, până la 31 decembrie 2027.
Comisia a identificat o neconcordanță între textul proiectului și fișierul folosit de Guvern pentru calculul impactului financiar în sectorul Sănătății. Grila introdusă în proiect conține coeficienți și factori de multiplicare care ar genera un cost suplimentar de aproape un miliard de lei, sumă neîncadrată în calculele trimise la Bruxelles.
Comisia solicită corectarea textului și introducerea unei reguli conform căreia factorii de ajustare stabiliți ulterior prin hotărâre de Guvern să fie neutri din punct de vedere fiscal. Astfel, orice creștere acordată unei categorii profesionale sau specialități medicale ar urma să fie compensată prin reduceri aplicate în altă parte a grilei.
Calendar pentru plata restanțelor salariale din Justiție
Un alt punct ridicat de Comisie vizează elaborarea unui calendar clar pentru plata restanțelor salariale către personalul din sistemul judiciar. Acesta ar trebui să fie anexat Legii salarizării sau adoptat simultan cu ea, pentru a asigura predictibilitatea plăților și a reduce riscul declanșării unor noi procese împotriva statului.
Anterior, ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, avertizase că orice sumă care depășește scenariul de 8 miliarde de lei reprezintă o cheltuială permanentă ce trebuie finanțată anual, nu doar la intrarea în vigoare a legii. Ministerul Finanțelor susține o variantă care să poată fi acoperită integral fără a afecta procesul de reducere a deficitului.
Discuții și termene privind forma finală a proiectului
Reprezentanții partidelor politice și consilierii Administrației Prezidențiale au continuat luni discuțiile tehnice referitoare la forma finală a Legii salarizării. În lipsa unui acord politic, proiectul riscă să nu ajungă la vot înaintea termenului asumat prin PNRR.
Adoptarea reformei salarizării până la 31 august este legată de deblocarea a aproximativ 770 de milioane de euro din PNRR. Comisia Europeană recomandase deja României ca reforma să contribuie la consolidarea fiscală și la controlarea cheltuielilor publice, recomandare reiterată în evaluarea din iunie.
