Comisia Europeană ar putea declanșa procedura de deficit excesiv pentru Germania
Comisia Europeană ar putea propune pe 3 iunie deschiderea unei proceduri de deficit excesiv împotriva Germaniei, după ce deficitul bugetar estimat al Berlinului a depășit limita de 3% din PIB stabilită de regulile Uniunii Europene.
Informația a fost relatată de Euractiv, care citează surse apropiate discuțiilor de la Bruxelles.
Anunțul ar urma să fie făcut în cadrul evaluării periodice privind politicile economice și sociale ale celor 27 de state membre.
Dacă procedura va fi confirmată, Germania s-ar putea confrunta, teoretic, cu sancțiuni financiare, deși astfel de măsuri sunt rareori aplicate și sunt considerate o soluție de ultimă instanță.
Posibila decizie vine într-un context economic complicat pentru guvernul de coaliție condus de cancelarul Friedrich Merz.
Executivul german a majorat în ultimele luni cheltuielile pentru infrastructură și apărare, pe fondul presiunilor generate de războiul din Ucraina și al preocupărilor legate de securitatea europeană.
În paralel, economia germană continuă să traverseze o perioadă de stagnare, iar veniturile fiscale au fost sub estimările inițiale.
Potrivit Consiliului de Stabilitate al Germaniei, deficitul bugetar ar putea ajunge în acest an la 4,25% din PIB, peste plafonul european de 3%.
Instituția avertizează și asupra creșterii datoriei publice, care ar urma să atingă 66,5% din PIB, depășind pragul de 60% prevăzut de normele fiscale europene.
Semnalul de alarmă a fost transmis public de Thiess Buettner, președintele Consiliului de Stabilitate al Germaniei.
Potrivit Bloomberg, acesta a declarat că „pe termen mediu, cerințele UE nu vor mai fi îndeplinite în cadrul regulilor bugetare naționale, iar o evoluție sustenabilă a datoriei nu mai este asigurată”.
Germania a evitat anul trecut la limită deschiderea unei proceduri similare, după ce Comisia Europeană a acceptat argumentul potrivit căruia depășirea temporară a deficitului a fost determinată în principal de creșterea cheltuielilor pentru apărare.
Berlinul a fost și primul stat membru UE care a activat clauza națională de salvgardare. Mecanismul permite guvernelor europene să excludă din calculul deficitului anumite cheltuieli militare de până la 1,5% din PIB.
În acest an însă, sursele citate de Euractiv susțin că depășirea deficitului nu mai poate fi justificată exclusiv prin cheltuielile pentru apărare.
Presiunile suplimentare asupra bugetului vin și din măsurile de sprijin pentru populație și companii, adoptate pe fondul efectelor economice generate de conflictul din Iran și de volatilitatea piețelor energetice.
O eventuală procedură de deficit excesiv împotriva celei mai mari economii europene ar avea o semnificație politică importantă pentru Uniunea Europeană, în contextul în care Bruxelles-ul încearcă să mențină disciplina fiscală în statele membre, fără a afecta investițiile strategice în securitate și infrastructură.
