Primarul general Ciprian Ciucu afirmă că STB este în insolvență nedeclarată din 2020
Primarul general al Bucureștiului, Ciprian Ciucu, a afirmat luni că Societatea de Transport București (STB) se află într-o stare de insolvență nedeclarată încă din anul 2020.
Potrivit edilului, problemele companiei au început când STB a încetat să vireze către Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) TVA-ul, impozitul pe venit și contribuțiile sociale reținute pentru angajați.
Ciprian Ciucu a precizat că datoria totală a STB în 2025 a ajuns la aproximativ 1,72 miliarde de lei. Din această sumă, aproape 1,49 miliarde de lei reprezintă obligații către ANAF, iar peste 400 de milioane de lei sunt penalități.
Primarul general susține că societatea a fost menținută în funcțiune doar prin subvenții din bugetul Primăriei Capitalei, fără a fi rezolvate problemele structurale. El a afirmat că „nu este un accident, ci rezultatul unui cumul de alegeri deliberate din trecut”, acuzând fostele conduceri ale companiei de decizii financiare iresponsabile.
Aceste date sunt apropiate de cele prezentate recent de Andrei Dinculescu-Bighea, directorul general al STB, care a declarat că societatea are datorii de 1,427 miliarde de lei către ANAF și alte 223,4 milioane de lei către furnizori, totalizând peste 1,65 miliarde de lei. Conducerea STB a anunțat măsuri de reorganizare, digitalizare și reducere a risipei.
Unul dintre cele mai grave cazuri menționate de Ciprian Ciucu este litigiul dintre STB și Electroputere VFU Pașcani, legat de achiziția a 40 de tramvaie. Procedura a fost lansată în 2019, iar asocierea condusă de VFU Pașcani a fost desemnată câștigătoare în vara anului 2020. Contractul, în valoare inițială de aproximativ 305 milioane de lei, nu a fost semnat, iar STB a încercat ulterior să anuleze licitația.
Litigiile care au urmat au condus la stabilirea unor penalități de 0,1% pe zi, majorate ulterior la 0,5% pe zi. La valoarea contractului, penalitatea de 0,5% pe zi înseamnă aproximativ 1,5 milioane de lei pentru fiecare zi de întârziere. Primarul estimează că penalitățile acumulate în cele două dosare ar putea depăși 1,02 miliarde de lei, de peste trei ori valoarea inițială a contractului. Cea mai mare parte a sumei, aproximativ 905 milioane de lei, provine din aplicarea penalității de 0,5% pe zi în perioada 5 decembrie 2024 – 20 iulie 2026.
Ciprian Ciucu a precizat că o parte dintre aceste sume sunt deja executorii, iar restul au potențialul de a deveni executorii, în opinia sa.
Primarul general consideră că o a doua cauză a crizei financiare este modul în care funcționează Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport Public București-Ilfov (TPBI). El susține că TPBI a luat decizii pe criterii politice și că a aprobat costurile STB în baza unor rapoarte de audit care ar include cheltuieli fără legătură directă cu serviciul de transport.
În postarea sa, Ciprian Ciucu nu a prezentat un punct de vedere al TPBI despre aceste acuzații. El afirmă că transportul public din localitățile județului Ilfov costă aproximativ 230 de milioane de lei anual, iar aproape 90% din această sumă este suportată de București. De asemenea, a criticat lipsa unor măsuri pentru eliminarea traseelor care se suprapun, inclusiv pe porțiuni deservite simultan de tramvaie, autobuze și metrou.
O a treia cauză invocată de primar este managementul defectuos al STB, afectat de politizare și de teama conducerilor succesive de a lua măsuri nepopulare pentru sindicate. Ciucu a menționat contracte fără legătură cu activitatea de transport, lipsa digitalizării, angajări făcute la recomandarea partidelor și sindicatelor, precum și un număr excesiv de salariați în structurile administrative.
El a subliniat că restructurările nu ar trebui să afecteze șoferii, vatmanii și muncitorii care asigură funcționarea transportului public.
Primarul general a afirmat că STB este unul dintre cei mai ineficienți operatori de transport public din țară. Datele prezentate arată că veniturile din bilete și abonamente acoperă doar 17-19% din costurile companiei, restul fiind suportat prin subvenții și alte forme de finanțare publică.
Ciucu a comparat situația cu Varșovia, unde veniturile tarifare acoperă aproximativ 30% din costuri, și cu Parisul, unde procentul ajunge la 37%. Costul mediu ponderat pentru un kilometru parcurs în București este de 16,69 lei, cu 25-27% mai mare decât în Cluj-Napoca, unde este de 12,52 lei.
Diferența este mai mare în cazul tramvaielor: în București costă 27,40 lei pe kilometru, comparativ cu 19,50 lei în Cluj-Napoca, 19,65 lei în Oradea și 20,87 lei în Craiova.
Ciprian Ciucu susține că injectarea anuală a unor noi miliarde de lei din bugetul Capitalei nu mai reprezintă o soluție și că insolvența este singurul mecanism prin care STB poate fi reorganizată.
În scenariul propus de primar, compania ar intra sub controlul unui administrator judiciar, supravegheat de un judecător-sindic. Administratorul ar putea analiza și denunța contractele considerate păguboase și ar elabora un plan de reorganizare financiară și operațională.
Ciucu afirmă că procedura ar proteja conturile STB împotriva popririlor și ar permite ca subvențiile acordate de Primăria Capitalei să fie folosite cu prioritate pentru salariile curente, carburanți, energie electrică și piese de schimb.
De asemenea, un plan de reorganizare aprobat de instanță ar putea permite restructurarea sau ștergerea unor datorii istorice.
Primarul general a transmis că „insolvența va proteja salariile șoferilor, vatmanilor și muncitorilor”.
El cere Consiliului de Administrație, conducerii executive a STB și Consiliului General al Municipiului București să ia rapid o decizie, avertizând că acumularea unor noi penalități ar putea pune în pericol atât compania, cât și finanțele întregii Capitale.
