Avocații atrag atenția: chatbot-urile AI pot fi utilizate drept probe în instanță
Pe măsură ce tot mai mulți oameni folosesc inteligența artificială pentru consultanță juridică sau personală, avocații din SUA avertizează că discuțiile cu chatbot-uri precum ChatGPT sau Claude nu sunt protejate de confidențialitate și pot fi prezentate în procese, conform Reuters.
Un semnal de alarmă s-a intensificat după o decizie a unui judecător federal din New York, care a stabilit că un fost director executiv este obligat să predea conversațiile cu un chatbot AI procurorilor care îl investighează pentru fraudă financiară.
Este vorba despre Bradley Heppner, care este acuzat de fraudă cu valori mobiliare și fraudă electronică. Documentele judiciare arată că Heppner a folosit chatbot-ul Claude, creat de Anthropic, pentru a elabora rapoarte legate de apărarea sa juridică.
Apărătorii lui Heppner au susținut că aceste conversații trebuie protejate deoarece conțin informații strategice. Procurorii au replicat că între utilizator și chatbot nu există o relație avocat-client, iar judecătorul Jed Rakoff le-a dat dreptate.
În hotărârea sa, judecătorul Rakoff a afirmat clar că „nu există și nu poate exista o relație avocat-client între un utilizator și o platformă AI”, ceea ce exclude orice protecție specifică consultanței juridice.
Potrivit dreptului american, comunicările dintre avocat și client sunt, în general, acoperite de privilegiul avocat-client („attorney-client privilege”). Această protecție nu se aplică însă conversațiilor cu sisteme AI.
Mai mult, dezvăluirea voluntară a informațiilor juridice către terți, inclusiv chatbot-uri, poate duce la pierderea acestui privilegiu. Acest aspect este subliniat de mai multe firme de avocatură, care au început să includă avertismente explicite în contractele cu clienții.
Firma Sher Tremonte, de exemplu, a precizat într-un contract recent că transmiterea datelor confidențiale către o platformă AI poate anula privilegiul avocat-client.
Deși decizia din New York constituie un precedent important, alte instanțe americane au avut abordări diferite în cazuri similare.
În Michigan, judecătorul Anthony Patti a hotărât că o femeie care s-a reprezentat singură într-un proces nu este obligată să predea conversațiile cu ChatGPT.
Instanța a considerat că aceste interacțiuni reprezintă „munca personală” pentru pregătirea cazului, nu o comunicare cu un terț. Judecătorul a subliniat că programele AI sunt „instrumente, nu persoane”, ceea ce complică interpretarea juridică a statutului acestor conversații.
Atât OpenAI, cât și Anthropic menționează în politicile lor de confidențialitate că datele utilizatorilor pot fi partajate cu terți în anumite condiții. Ambele companii recomandă consultarea unui specialist calificat înainte de a lua decizii juridice bazate pe răspunsurile oferite de AI.
Judecătorul Rakoff a mai observat, în timpul audierilor, că platforma Claude avertizează utilizatorii că nu ar trebui să aibă așteptări de confidențialitate privind informațiile introduse.
Ca urmare a acestor evoluții, multe firme de avocatură din SUA au început să elaboreze ghiduri pentru clienți privind utilizarea inteligenței artificiale.
Recomandările includ evitarea introducerii de date sensibile în chatbot-uri, folosirea unor sisteme AI „închise”, dedicate mediului corporativ, și menționarea explicită în prompturi că cercetarea este realizată la solicitarea unui avocat.
De exemplu, firma Debevoise & Plimpton recomandă formularea: „Efectuez această cercetare la cererea avocatului pentru litigiul X”, pentru a susține eventuale argumente legate de protecția juridică.
