Posibile decizii ale NATO după incidentul cu drona rusească de la Galați
Incidentul cu drona căzută pe un bloc din Galați ridică întrebări cu privire la ce decizie va lua NATO în astfel de situații pe teritoriul unui stat membru.
Alianța lucrează la întărirea apărării pe teren și, în paralel, transmite avertismente clare către Moscova. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a contactat personal președintele României, subliniind solidaritatea organizației cu România. „Drona era rusească”, a confirmat purtătorul de cuvânt al NATO, Martin O’Donnell, acuzând totodată „comportamentul imprudent” al Rusiei.
Un oficial militar de rang înalt a declarat că drona a fost detectată și urmărită de sistemele NATO, însă a intrat în spațiul aerian românesc cu doar câteva minute înainte de impact. Ca măsură imediată, un avion de avertizare timpurie a fost desfășurat pentru a crește „conștientizarea domeniului aerian”, potrivit relatărilor spacewar.com. NATO explorează mai multe opțiuni pentru a preveni incidente similare.
„Evaluăm ce se mai poate face acum pentru a optimiza rețeaua de senzori și dispozitive de tragere a României și a NATO pentru a neutraliza în siguranță o astfel de amenințare. Una dintre posibilități este ca sistemul antidrone românesc MEROPS să fie integrat sub control direct al NATO”, a explicat oficialul militar.
De asemenea, alianța examinează consolidarea capacităților de apărare ale României și ale altor state membre prin „Inițiativa de descurajare a flancului estic”, care prevede implementarea de tehnologii avansate, inclusiv inteligență artificială.
Membrii NATO vor discuta, luna viitoare, despre extinderea trupelor și a echipamentelor desfășurate pe flancul estic, în cadrul unei reuniuni organizate de Comandamentul Militar Suprem al Europei.
Pe lângă măsurile operaționale, NATO urmărește să transmită mesaje clare către Rusia. Solidaritatea cu România a fost exprimată imediat, mai întâi prin vocea purtătorului de cuvânt și apoi prin intervenția secretarului general. În cazul în care țara afectată solicită acest lucru, aliații se pot reuni pentru „consultări”, conform „articolului 4” al Tratatului NATO.
Acest articol prevede că statele membre se vor consulta ori de câte ori, în opinia unuia dintre ele, integritatea teritorială, independența politică sau securitatea unei părți este amenințată. De-a lungul istoriei, articolul 4 a fost invocat de nouă ori, inclusiv de șase ori în 2014, după anexarea Crimeei, și de trei ori după invazia Rusiei în Ucraina în 2022.
Consultările declanșate prin articolul 4 au generat adesea decizii concrete pentru consolidarea flancului estic. Operațiunea „Eastern Sentry”, lansată după o solicitare similară din Polonia, a dus la desfășurarea de avioane de vânătoare, elicoptere, sisteme de apărare aeriană și fregate suplimentare. În septembrie 2022, Estonia a invocat articolul 4 după ce avioane rusești au survolat teritoriul său.
Dacă situația o va impune, NATO poate activa „articolul 5”, clauza de asistență reciprocă, care consideră un atac armat asupra unui stat membru ca fiind un atac asupra tuturor. Aceasta a fost folosită o singură dată, după atacurile din 11 septembrie 2001 asupra Statelor Unite.
