Armata SUA desființează batalionul de asalt cu drone din Europa. Decizia lui LaNeve reaprinde dezbaterea privind lecțiile războiului din Ucraina

Armata Statelor Unite va renunța la rolul specializat al batalionului de asalt cu drone creat în Europa la începutul acestui an pentru a testa noile tehnologii și tactici desprinse din războiul din Ucraina. Decizia face parte dintr-o reorganizare mai amplă inițiată de generalul Christopher C. LaNeve, viceșef al Statului Major și actual șef interimar al Armatei SUA, potrivit Wall Street Journal.

Unitatea fusese înființată în ianuarie 2026 pentru a experimenta utilizarea integrată a dronelor, munițiilor de tip loitering și sistemelor robotice terestre într-un mediu de luptă apropiat de cel observat în Ucraina. Aproximativ 600 de militari ai Brigăzii 173 Aeropurtate au fost implicați în proiect, batalionul fiind organizat sub denumirea 3rd Battalion, 504th Parachute Infantry Regiment.

Armata americană confirmase anterior că militarii acestei unități participau la cursuri și exerciții dedicate sistemelor aeriene fără pilot în Germania, inclusiv la Grafenwöhr și Vilseck.

Un experiment creat pentru războiul cu drone va fi încheiat

Conceptul fusese dezvoltat în perioada în care generalul Randy George conducea Armata SUA. Obiectivul era ca unitatea să funcționeze drept laborator operațional pentru noile forme de război, într-un moment în care atât Rusia, cât și Ucraina au integrat dronele la scară largă în operațiuni de recunoaștere, atac, artilerie și război electronic.

Batalionul trebuia să testeze modul în care sistemele fără pilot pot fi integrate într-o formațiune de manevră și să transmită ulterior concluziile către restul Armatei.

Acest rol urmează însă să fie eliminat.

După participarea la un exercițiu major programat în Germania în lunile august și septembrie, batalionul va prezenta Armatei concluziile experimentelor desfășurate, după care va renunța la misiunea sa specializată în operațiuni cu drone și se va concentra din nou asupra funcției sale tradiționale de batalion de infanterie aeropurtată, a declarat un oficial militar pentru Wall Street Journal.

Decizia nu înseamnă că Armata SUA renunță la drone, ci că abandonează, cel puțin în această formă, ideea unei întregi structuri de nivel batalion consacrate experimentării războiului cu sisteme fără pilot.

LaNeve schimbă direcția Armatei SUA

Decizia este parte a unei orientări descrise de Wall Street Journal drept o revenire la „elementele de bază”, promovată de generalul Christopher LaNeve după preluarea interimară a conducerii Armatei.

LaNeve a devenit oficial viceșef al Statului Major al Armatei la 6 februarie 2026, după ce fusese consilier militar principal al secretarului Apărării, Pete Hegseth. În urma înlăturării generalului Randy George în aprilie, LaNeve a preluat și atribuțiile de șef interimar al Armatei.

Schimbarea de direcție depășește problema dronelor. Sub conducerea sa, Armata a modificat distribuția unor formațiuni între Europa, peninsula coreeană și Statele Unite și a revizuit mai multe inițiative lansate în mandatul lui George.

Potrivit Wall Street Journal, o Forță Operativă Multi-Domeniu a fost mutată din Europa către Coreea de Sud, iar Corpul III Blindat, cu sediul la Fort Hood, a primit o orientare mai accentuată către noul Comandament al Emisferei Vestice.

LaNeve a prezentat miercuri și o nouă direcție pentru forțele terestre americane, insistând că acestea trebuie să poată răspunde celor mai complexe provocări impuse de adversari și unui mediu operațional fundamental diferit de câmpurile de luptă ale trecutului.

Noua abordare nu exclude tehnologia. Armata intenționează să dezvolte în continuare structuri capabile să integreze inteligența artificială, războiul electronic, sistemele cibernetice și noile tehnologii de comandă și control.

La sfârșitul lunii iulie, LaNeve declara, în contextul noului sistem Next Generation Command and Control, că „viteza luptei s-a schimbat”, chiar dacă principiile fundamentale ale războiului au rămas aceleași.

Critici privind lecțiile războiului din Ucraina

Renunțarea la batalionul specializat a provocat însă critici din partea unor experți în apărare, care consideră că Statele Unite riscă să încetinească exact procesul de adaptare pe care războiul din Ucraina l-a făcut necesar.

Michael O’Hanlon, expert în apărare la Brookings Institution, a avertizat că experiența ucraineană a modificat profund modul în care se desfășoară luptele terestre și că abandonarea unor inițiative începute sub conducerea lui Randy George ar putea reprezenta un pas înapoi.

Miza este cu atât mai importantă cu cât rezultatele unor exerciții recente au indicat diferențe importante între experiența acumulată de forțele ucrainene și cea a militarilor occidentali în utilizarea dronelor pe câmpul de luptă.

Într-un exercițiu Combined Resolve desfășurat în Germania, operatorii ucraineni de drone au reușit să identifice și să neutralizeze rapid, în scenariul exercițiului, militari și vehicule blindate americane. Forțele SUA și-au adaptat tacticile pe parcursul antrenamentului, însă exercițiul a evidențiat avantajul pe care îl oferă experiența de luptă acumulată de Ucraina în ultimii ani.

Experiența ucraineană a demonstrat că dronele mici nu mai reprezintă doar un instrument auxiliar de recunoaștere. Ele sunt folosite pentru identificarea țintelor, lovituri directe, corectarea focului de artilerie, minare, logistică, supraveghere permanentă și atacuri asupra pozițiilor și vehiculelor aflate la distanțe considerabile de linia frontului.

Pentagonul continuă să investească masiv în drone

Desființarea rolului specializat al batalionului din Europa nu echivalează însă cu abandonarea strategiei americane privind sistemele fără pilot.

Pentagonul continuă programul Drone Dominance, un proiect de aproximativ 1,1 miliarde de dolari destinat achiziției accelerate a unor volume foarte mari de drone de atac cu cost redus și extinderii capacității industriei americane de a le produce.

Programul urmărește achiziționarea a sute de mii de sisteme fără pilot în următorii ani și integrarea lor rapidă în unitățile de luptă. Primele etape ale competiției industriale au început deja, cu zeci de companii testând sisteme în scenarii tactice.

În paralel, Pete Hegseth a centralizat o mare parte din programele Pentagonului privind dronele și sistemele autonome sub o nouă structură responsabilă direct de coordonarea dezvoltării, achiziției și introducerii lor în serviciu. În memorandumul prin care a dispus această reorganizare, Hegseth a descris sistemele fără pilot drept una dintre cele mai importante transformări ale câmpului de luptă contemporan.

Prin urmare, disputa din interiorul Armatei nu privește dacă Statele Unite trebuie să investească în drone, ci mai ales cum trebuie integrate acestea în structura forțelor terestre: prin formațiuni specializate, după modelul dezvoltat tot mai mult de Ucraina și Rusia, sau prin distribuirea capacităților fără pilot în unitățile tradiționale de infanterie și manevră.

O dezbatere despre forma războiului viitorului

Decizia privind batalionul din Europa survine într-un moment în care Armata SUA încearcă să găsească echilibrul dintre tehnologiile care transformă rapid câmpul de luptă și principiile clasice ale războiului terestru.

În cazul Ucrainei, dronele au devenit o componentă permanentă a aproape tuturor nivelurilor de comandă și au redus dramatic libertatea de manevră a unităților și vehiculelor aflate în apropierea frontului. Rusia a dezvoltat, la rândul său, structuri și capabilități dedicate sistemelor fără pilot.

Statele Unite dispun de avantaje considerabile în domenii precum aviația, munițiile de precizie, informațiile, comunicațiile și integrarea operațiunilor multidomeniu, însă experiența ultimilor ani ridică întrebarea dacă arhitectura tradițională a forțelor terestre poate absorbi suficient de rapid revoluția dronelor.

Renunțarea la batalionul experimental din Europa nu oferă încă un răspuns definitiv. Ea arată însă că, la Washington, disputa privind modul în care trebuie să arate Armata SUA pentru următorul război este departe de a fi încheiată.